saptamana de patru zile: beneficii pentru angajati si companii

Un studiu internațional realizat în șase țări arată că angajații care lucrează doar patru zile pe săptămână se simt mai odihniți și sunt mai puțin epuizați, relatează digi24.ro. Cercetarea, la care au participat aproape 3.000 de persoane din 141 de companii din Australia, Canada, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Irlanda și Statele Unite, a indicat că reducerea programului de lucru a avut efecte pozitive atât asupra sănătății mentale, cât și asupra stării fizice a angajaților. Participanții au lucrat cu aproximativ cinci ore mai puțin pe săptămână, păstrând același salariu, în timp ce grupul de control și-a continuat programul obișnuit.

Conform studiului, la șase luni de la implementare, s-au observat semne clare de îmbunătățire a stării generale. Nivelul de oboseală a scăzut considerabil, sentimentul de epuizare profesională a fost diminuat, iar satisfacția la locul de muncă a crescut. Mulți participanți s-au declarat mai echilibrați și mai rezistenți din punct de vedere mental, în timp ce condiția fizică s-a îmbunătățit ușor. Potrivit cercetării, companiile care și-au redus programul fără a-și modifica salariile au constatat o creștere a productivității și o motivație mai mare a angajaților.

Studiul, citat de digi24.ro, notează că reducerea orelor de muncă a dus nu doar la mai puțină oboseală, ci și la o mai mare încredere în sine, o calitate mai bună a somnului și o organizare mai eficientă a proceselor de lucru. Companiile au redus numărul de întâlniri și au clarificat responsabilitățile, permițând angajaților să își gestioneze mai bine sarcinile și să folosească timpul liber cu înțelepciune. Inedit este faptul că efectele pozitive s-au menținut timp de mai mult de un an, iar bunăstarea angajaților și satisfacția lor profesională au rămas ridicate, arată rezultatele.

De asemenea, cercetătorii au remarcat că activitatea fizică și calitatea somnului participanților s-au îmbunătățit, în special în rândul celor care au lucrat cu opt ore mai puțin pe săptămână. Unele categorii de angajați, precum cei din companii mari, părinții cu copii de școală, femeile și cei din minorități, au beneficiat mai puțin din reducerea programului, dar și pentru ei rezultatele au fost favorabile, în special în ceea ce privește sănătatea mintală. Studiul evidențiază că efectul a fost deosebit de puternic atunci când angajații și-au putut stabili singuri programul de lucru.

Potrivit sursei, în Europa, saptamana de lucru de patru zile nu este încă obligatorie din punct de vedere legal și, de cele mai multe ori, este introdusă voluntar de companii. Un sondaj recent afirmă că în Germania, aproximativ 11% dintre companii oferă această posibilitate, de obicei în cadrul unor proiecte pilot sau modele flexible. În Islanda, mai multe studii din sectorul public au testat implementarea acestei luni mai scurte de muncă cu succes, iar în Belgia, legislația permite comprimarea orelor normale de lucru la patru zile, dar cu zile de muncă mai lungi. În Marea Britanie, conceptul este promovat prin numeroase proiecte pilot.

În Germania, un studiu realizat de Universitatea din Münster a monitorizat un proiect pilot de șase luni în care angajații lucrau patru zile pe săptămână fără reducerea salariului. Rezultatele au indicat o creștere semnificativă a satisfacției și o scădere a stresului, deși numărul de zile de concediu medical nu s-a schimbat foarte mult în comparație cu anul anterior. Participanții au fost eficientizați în procesul de lucru, eliminând întâlnirile inutile și utilizând instrumente digitale moderne. Sănătatea lor fizică și mentală s-a îmbunătățit, arată cercetarea.

Julia Backmann, coordonatoarea studiului, concluzionează: "Săptămâna de lucru de patru zile este eficientă – în special acolo unde procesele sunt optimizate și echipele pot lucra mai independent." Studiile indică faptul că această metodă devine tot mai populară, mai ales în rândul Generației Z. Efectele pozitive includ satisfacție crescută, o mai bună armonie între viața personală și cea profesională, precum și o reducere a stresului. Economista Juliet Schor, într-un interviu pentru emisiunea „CNBC Make It”, menționează că acest model a dus la un „salt uriaș în productivitatea percepută de sine”, atrăgând atenția asupra beneficiilor majore pentru angajați.