Viitorul preşedinte interimar al Iranului - Mohammad Mokhber: istoria şi caracterul său

După moartea tragică a fostului președinte iranian Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter, Constituția iraniană prevede că prim-vicepreședintele Mohammad Mokhber, în vârstă de 68 de ani, va deveni președinte interimar. El va face parte dintr-un consiliu format din trei persoane, alături de președintele parlamentului și de șeful sistemului judiciar, care va organiza alegeri prezidențiale în următoarele 50 de zile. Mohammad Mokhber, născut pe 1 septembrie 1955, este un apropiat al liderului suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, care are ultimul cuvânt în toate deciziile de stat. El a fost numit prim-vicepreședinte în 2021, odată cu alegerea lui Raisi ca președinte. Mokhber a fost însă și în echipa de oficiali iranieni care a vizitat Moscova în octombrie, unde au fost de acord să furnizeze rachete și drone armatei ruse, conform surselor Reuters. Anterior, Mokhber a fost șeful fondului de investiții Setad, un organism legat de liderul suprem al Iranului. În 2010, Uniunea Europeană l-a inclus pe Mokhber pe o listă de persoane și entități sancționate pentru presupusa sa implicare în "activități nucleare și rachete balistice", dar doi ani mai târziu a fost scos de pe listă. În același timp, Departamentul Trezoreriei SUA a adăugat Setad și 37 de companii supravegheate de acesta pe lista de entități sancționate. Setad, numit complet "Setad Ejraiye Farmane Hazrate Emam" sau "Sediul executiv pentru ordinul imamului", a fost creat la începutul Republicii Islamice din ordinele fondatorului său, Ayatollah Ruhollah Khomeini. Scopul său era de a gestiona și de a vinde proprietățile care ar fi fost abandonate în perioada haotică de după Revoluția Islamică din 1979 și de a îndreptății încasările către organizații de caritate.

Rusia a lansat atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, soldate cu moartea mai multor persoane. Forțele ucrainene au doborât cu succes toate aparatele, inclusiv cele 29 de drone kamikaze Shahed, lansate de Moscova în timpul nopții.

Atacuri rusești cu drone și rachete asupra Ucrainei, precum și pierderi de vieți omenești în orașul Harkov În noaptea trecută, Rusia a lansat 29 de drone kamikaze Shahed în mai multe regiuni din Ucraina, potrivit anunțului forțelor aeriene ucrainene. Conform raportului furnizat de Kyiv Independent, toate aparatele au fost împiedicate de apărarea Ucrainei și nu au reușit să își atingă ținta. Cu toate acestea, atacurile au rezultat în pierderi de vieți omenești și distrugeri în zona de recreere a orașului Harkov. Potrivit primarului Igor Terehov, în afara orașului Harkov au fost înregistrate cel puțin cinci persoane ucise și alte 16 rănite în urma lovirilor aeriene rusești. El a mai adăugat că atacurile au avut loc într-o suburbie din apropiere, unde două rachete au lovit un centru de recreere, unde oamenii se relaxau. Corespondenții Reuters au confirmat distrugerea zonei de recreere și au descris o explozie puternică, urmată de o a doua după 15-20 de minute. În paralel, forțele rusești au mai lansat o rachetă balistică Iskander-M din Harkov, potrivit raportului citat. Pe lângă atacurile cu drone, Rusia a intensificat și atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în ultimele luni, ținta fiind instalațiile critice. Apărarea Ucrainei a reușit să doboare toate dronele rusești lansate asupra regiunilor Odesa, Nikolaiev, Poltava și Liov. Cu toate acestea, consecințele complete ale atacurilor nu au fost încă stabilite. Guvernul ucrainean condamnă cu fermitate astfel de acțiuni agresive din partea Rusiei și a exprimat sprijinul pentru victimele acestor atacuri. De asemenea, o anchetă detaliată este în desfășurare pentru a aduce responsabilii în fața justiției. Situația din Ucraina rămâne una tensionată și se fac eforturi pentru a reduce conflictul și a menține pacea în regiune.

Atac asupra turiștilor din Afganistan revendicat de Statul Islamic: 3 spanioli uciși

Turiștii Spanioli și Cetățenii Afgani Uciși în Atacul Stat Islamic din Afganistan Gruparea jihadistă Stat Islamic (SI) a revendicat atacul sângeros care a avut loc vineri în Bamiyan, un oraș muntos din centrul Afganistanului. Trei turiști spanioli și trei cetățeni afgani au fost uciși în atac, iar o femeie spaniolă în vârstă de 82 de ani a fost grav rănită. Conform unui comunicat postat pe aplicația de mesagerie Telegram, SI susține că "luptători au tras cu mitraliere în turiști creștini și însoțitorii lor șiiți". Atacul a avut ca țintă un autobuz cu turiști din țările coaliției internaționale care luptă împotriva grupării Stat Islamic în Irak și Siria. Madridul a confirmat că cei trei spanioli uciși erau de origine catalană: o femeie, fiica ei și un bărbat în vârstă de 63 de ani. O femeie spaniolă în vârstă de 82 de ani a suferit răni grave în urma atacului. Această tragedie este primul atac al grupării Stat Islamic asupra unor turiști străini în Afganistan după revenirea talibanilor la putere în august 2021. Atacul s-a produs într-o zonă considerată relativ sigură, deși SI a fost activă în Afganistan în ultimii ani. Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a condamnat acest atac ca fiind un act de terorism și a promis să coopereze cu autoritățile afgane pentru a aduce vinovații în fața justiției. SUA și alte țări occidentale au ridicat nivelul de alertă pentru cetățenii lor care călătoresc în Afganistan și li-au cerut să evite deplasările în această țară, deoarece situația de securitate rămâne instabilă după preluarea puterii de către talibani.

Cercetătorii au soluționat misterul "copacului vieții" care datează de acum 21 de milioane de ani

După ani de cercetări și studii asupra emblematicilor baobabi, oamenii de știință au reușit să descopere misterul originii lor. Potrivit unui nou studiu, baobabii au apărut în Madagascar acum 21 de milioane de ani și apoi s-au răspândit în Australia și pe continentul african. Potrivit cercetătorilor, semințele acestor copaci unici au fost transportate de curenții oceanici și apoi s-au dezvoltat în specii diferite în diferite zone ale lumii. Cu toate acestea, acești copaci sunt acum amenințați de schimbările climatice și defrișările masive. Din cele opt specii de baobabi studiate de cercetători britanici, s-a descoperit că șase se găsesc în Madagascar, una în Africa și una în nord-vestul Australiei. Deși sunt cunoscuți și sub numele de "copaci vieți" sau "copaci cu susul în jos", baobabii sunt în pericol de dispariție. Cercetătorii pun în evidență importanța conservării acestor copaci unici, cerând ca două specii de baobab, inclusiv cel mai mare și faimos dintre ei, baobabul uriaș, să primească un statut de conservare mai ridicat. Potrivit studiilor, baobabii pot trăi până la câteva mii de ani și sunt vitali pentru ecosistemul din care fac parte. Acești copaci sunt cu adevărat speciali, fiind strâns legați de culturile și tradițiile locale. Forma lor ciudată și longevitatea lor i-au făcut să fie adorați de comunitățile locale și să fie considerați un simbol al vieții. Nu numai că fructele lor sunt considerate "super-alimente", dar din trunchiul lor se pot obține și fibre folosite în industria textilelor și îmbrăcămintei. De asemenea, florile lor mari de culoare albă sunt extrem de importante pentru lilieci, care călătoresc distanțe lungi pentru a se hrăni cu nectarul lor. Baobabii sunt adorați și de păsări, care își fac cuib în trunchiul lor și contribuie la dispersarea semințelor lor, asigurând astfel continuarea speciei. În concluzie, descoperirile făcute de cercetători asupra originilor baobabilor și pericolelor care îi amenință sunt alarmante. Este nevoie de eforturi intense pentru conservarea acestor copaci unici și vitali pentru ecosistemele din care fac parte. Baobabii sunt unii dintre cei mai deosebiți copaci din lume, iar conservarea lor este esențială pentru menținerea echilibrului natural și a culturilor locale.

Salman al Arabiei Saudite suferă de o boală pulmonară: va fi tratat la Palatul Al Salam din Jeddah

Regele Salman al Arabiei Saudite suferă de o inflamaţie pulmonară și va fi tratat la Palatul Al Salam din Jeddah. Acest fapt a fost anunțat duminică de către agenția de presă de stat, care a precizat că monarhul, în vârstă de 88 de ani, a fost supus unor teste medicale. Potrivit curții regale, regele va primi un tratament cu antibiotice până când inflamația va dispărea complet. Testele medicale au fost făcute la clinica regală de la Palatul Al Salam, după ce regele a prezentat o „temperatură ridicață și dureri articulare”, conform agenției de presă de stat. Acesta nu este primul caz în care regele Salman suferă de probleme de sănătate. În aprilie, monarhul a fost internat pentru un control de rutină. Cu toate acestea, în ultimii ani, starea sa de sănătate a devenit fragilă. La vârsta de 88 de ani, regele Salman este custodele celor mai sfinte locuri ale Islamului și a urcat pe tronul Arabiei Saudite, țara care este cel mai mare exportator de petrol din lume, în 2015. El a deținut poziția de prinț moștenitor și vicepremier timp de mai mult de 2 ani și jumătate, până când a devenit monarh. În prezent, prințul Mohammed bin Salman este considerat liderul de facto al regatului saudit și este și prințul moștenitor. Situația fragilă a sănătății regelui Salman ridică întrebări privind succesiunea și viitorul Arabei Saudite.

Răsturnare de situație în tentativa de asasinare a lui Fico. Atacatorul nu ar fi acţionat singur, așa cum se credea

Autorul atacului armat asupra premierului slovac Robert Fico s-ar putea să nu fi fost doar un "lup singuratic", cum s-a crezut până în prezent, a declarat duminică ministrul de interne slovac Sutaj Estok, în timp ce autorităţile încearcă să elucideze deplin tentativa de asasinat, relatează Reuters. Potrivit ministrului de interne, echipa care investighează cazul va cerceta şi dacă suspectul a acţionat ca parte a unui grup de persoane ce s-au încurajat reciproc să recurgă la un asasinat. Un element care sugerează implicarea şi a altor persoane este ştergerea la două ore după tentativa de asasinat a comunicaţiilor pe internet ale suspectului şi nu este clar cine le-a şters. Este exclus ca el să fi făcut acest lucru, având în vedere că deja era arestat, şi cel mai probabil nici soţia sa, a explicat ministrul de interne. Acesta din urmă a confirmat că suspectul era ostil politicii lui Fico, un premier social-democrat, dar apropiat de premierul conservator ungar Viktor Orban. De îndată ce a preluat conducerea guvernului în octombrie 2023, Robert Fico a sistat ajutorul militar pentru Ucraina şi a cerut negocieri de pace între aceasta şi Rusia. Potrivit guvernului de la Bratislava, suspectul s-a radicalizat după ce aliatul lui Fico, Peter Pellegrini, a câştigat alegerile prezidenţiale luna trecută şi el a spus în faţa anchetatorilor că era nemulţumit de reformele iniţiate de noul guvern în parchetul anticorupţie şi presa publică, reforme criticate de opoziţia progresistă şi de Comisia Europeană. Robert Fico a cerut desfiinţarea procuraturii anticorupţie şi a televiziunii publice, pe care le-a acuzat de partizanat politic împotriva lui şi în favoarea opoziţiei liberale. Fico nu mai este în pericol imediat, dar rămâne în stare gravă şi încă nu poate fi transferat la un spital din capitala Bratislava, fiind în continuare îngrijit la spitalul din Banska Bystrica, a declarat duminică mai devreme vicepremierul Robert Kalinak. Premierul a fost împuşcat miercuri în timp ce ieşea de la o şedinţă de guvern desfăşurată în oraşul Handlova. Un individ înarmat şi aflat într-o mulţime de oameni spre care s-a îndreptat Fico a tras cinci gloanţe către acesta, dintre care patru l-au nimerit. Autorul tentativei de asasinat, un bărbat în vârstă de 71 de ani sub numele de Juraj Cintula, un fost bodyguard la un mall şi de asemenea autor a trei cărţi de poezii, a avut în trecut legături cu grupări radicale şi a recunoscut motivaţia politică a atacului său. El a fost arestat la locul atacului şi sâmbătă a fost prezentat instanţei.