Prea multă fericire a trimis o femeie la urgență în cazul extrem de rar
Un studiu de caz recent, publicat în Oxford Medical Case Reports, ilustrează povestea neobișnuită a unei femei de 65 de ani care a fost atât de extrem de fericită după nunta fiicei sale, încât medicii au crezut că suferă de un atac de cord. Aceasta a avut dureri în piept și dificultăți de respirație timp de trei zile după festivitate, potrivit sciencealert.com.
👉 Diagnostic inițial și manifestările clinice
Inițial, când femeia a solicitat ajutor medical pentru durerea din piept, care persista de câteva luni, a fost „trimisă urgent la departamentul de urgențe”, după cum raportează autorii studiului de caz. Totuși, rezultatele testelor au fost confuze. A părut că există un flux redus de sânge către inimă, ceea ce este, de obicei, cauzat de un cheag de sânge. Dar, în schimb, ventriculul stâng a arătat o balloonare ciudată, care slăbea inima și împiedica capacitatea acesteia de a pompa sângele eficient în corp.
Deși poate suna ciudat, aceasta este un semn de bucurie bruscă și copleșitoare. Dacă fericirea sau excitația pozitivă apare totodată, poate pune o presiune suplimentară asupra inimii, modificându-i forma. Acest sindrom bizar se numește cardiomiopatie takotsubo (TTS), o afecțiune rară și adesea neglijată, care imită strâns un infarct miocardic acut, adică un atac de cord. Deși este reversibil, TTS nu este benign și poate fi amenințător pentru viață.
👉 Declanșatori și incidență în populație
TTS este declanșat de experiențe emoționale intense, fie ele pozitive, cum ar fi o nuntă, fie negative, cum ar fi o despărțire. Versiunea negativă este cunoscută sub numele de „sindromul inimii frânte”, iar cealaltă față a monedei este numită „sindromul inimii fericite”, declanșat de un val de emoții pozitive. Sindromul inimii frânte este mai frecvent cunoscut și studiat, deși și acesta este un mister medical.
Cercetările sugerează că aproximativ 1-3% din pacienții bănuiți de un atac de cord, dar care nu au semne de cheag în ventriculul stâng, ar putea de fapt să sufere de TTS. Aceasta este o pondere foarte mică, iar procentul scade și mai mult pentru sindromul inimii fericite. Numai aproximativ 4% din cazurile raportate de TTS sunt declanșate de emoții pozitive. Cu atât de puține cazuri înregistrate, este greu de spus dacă acest lucru reflectă realitatea sau neglijența clinică.
TTS a fost documentat pentru prima dată în 1983 la Spitalul Orașului Hiroshima din Japonia. Este numit după capcanele japoneze pentru caracatițe (takotsubo), deoarece pacienții cu această afecțiune prezintă un ventricul stâng de formă anormală care seamănă cu aceste vase ceramice. Mecanismele exacte care stau la baza TTS nu sunt complet înțelese, dar se pare că rezultatele asupra inimii variază ușor în funcție de faptul că este vorba despre sindromul inimii fericite sau sindromul inimii frânte.
„Ambele condiții implică activarea sistemului nervos simpatic și o creștere a catecolaminelor”, explică autorii studiului de caz, „dar răspunsurile neurohormonale pot diferi în funcție de valența emoțională.” Sindromul inimii fericite este de obicei asociat cu balloonarea mid-ventriculară sau bazală, în timp ce sindromul inimii frânte are un model diferit. „Acesta poate prezenta și simptome mai puțin severe și rezultate pe termen scurt mai bune, deși sunt necesare mai multe date”, adaugă autorii studiului de caz.
Datorită simptomelor mai puțin severe, acestea sunt uneori neglijate, chiar dacă rezultatele pot fi amenințătoare pentru viață. Clinicienii, se pare, pot neglija cât de stresantă poate fi bucuria și fericirea atunci când sunt experimentate în exces. „Păstrarea unui indice ridicat de suspiciune, chiar și în rândul pacienților fără factori de risc cardiovascular convenționali, este crucială”, scriu autorii studiului de caz.
La sfârșitul anului 2025, cardiologul John Madias de la Icahn School of Medicine din Mount Sinai, New York, a avertizat că medicii, pacienții și publicul trebuie să fie mai conștienți de sindromul inimii fericite și de sindromul inimii frânte. „Complicațiile pe termen scurt și pe termen lung și mortalitatea acestor două subtipuri de TTS sunt similare, deși un procent mai mare de bărbați a fost raportat că au suferit de sindromul inimii fericite, comparativ cu ratele lor de sindrom al inimii frânte”, spune Madias.
„Medicii care îngrijesc pacienții cu TTS, precum și cercetătorii care studiază patofiziologia TTS, ar trebui să aprofundeze natura emoțiilor pozitive/plăcute care declanșează sindromul inimii fericite.” În acest studiu de caz particular, femeia de 65 de ani a reușit, din fericire, să își recupereze complet inima și continuă să trăiască sănătos. După cum notează autorii, ea „așteaptă cu nerăbdare să fie martoră la cele mai fericite momente din viața celorlalți copii ai săi în anii următori.”
Studiul este publicat în Oxford Medical Case Reports. Acest articol a fost verificat de Clare Watson și editat de Rebecca Dyer. Deși ne mândrim cu procesul nostru, suntem doar oameni. Dacă observați o greșeală, vă rugăm să ne anunțați.