În PNL și în coaliție, un subiect intens discutat în această perioadă este plecarea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al Consiliului European începând cu 1 iulie 2024, după ce Charles Michel, președintele actual, va părăsi funcția pentru a candida la Parlamentul European. Deși numele lui Iohannis a fost vehiculat pentru o poziție importantă în cadrul UE, acum ar avea o șansă reală deoarece liderii europeni încearcă să evite ca Viktor Orban să ocupe acest post. Ungaria va prelua președinția UE pe 1 iulie și, conform tradiției, în cazul în care nu se găsește un nou candidat, șefia Consiliului va fi preluată de țara care conduce UE la momentul respectiv. Din punct de vedere politic, Orban și Iohannis sunt cei mai experimentați lideri din Consiliu. Evitarea lui Viktor Orban ar crește șansele președintelui României. Această situație are și implicatii în plan intern. După plecarea lui Iohannis la Bruxelles, funcția de președinte al României va rămâne vacantă și, potrivit Constituției, va fi preluată de al doilea om în stat, adică Nicolae Ciucă, președintele Senatului și al PNL. În calitate de președinte interimar, Ciucă ar avea șanse mai mari să câștige alegerile prezidențiale din 2024, având în vedere valoarea simbolică atașată Palatului Cotroceni. Dacă ar reuși să profite electoral de această oportunitate, Ciucă ar putea ajunge în turul al doilea alături de candidatul PSD. Există deja precedentul cu Traian Băsescu și Klaus Iohannis, care au reușit să mobilizeze electoratul de dreapta împotriva PSD. Este important de menționat că atât președintele PNL, cât și cel al PSD cred că pot câștiga alegerile prezidențiale și urmăresc strategii diferite. Obiectivul lui Marcel Ciolacu este să ajungă în turul final alături de George Simion, pentru a repeta scenariul din 2000 (Ion Iliescu vs Corneliu Vadim Tudor), în care românii au ales răul cel mai mic. Sperietoarea "George Simion președinte" ar putea fi suficientă pentru a-l propulsa pe Ciolacu la Cotroceni. Pe de altă parte, strategia lui Nicolae Ciucă este să ajungă în turul al doilea și să se bazeze pe mobilizarea electoratului de dreapta.