România conduce Uniunea Europeană la procentajul locuințelor supraaglomerate în 2024

În 2024, aproximativ 16,9% dintre cetățenii Uniunii Europene trăiau în locuințe supraaglomerate, în scădere față de 18,1% în 2023, conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Totuși, România înregistrează cel mai ridicat procent din UE, cu 40,7% dintre locuitori afectați de această situație, potrivit %source%.

👉Procentaje ridicate în mai multe state membre UE

Majoritatea statelor membre au un procentaj mai mic de 30% de persoane care locuiesc în locuințe supraaglomerate. Totuși, cinci țări depășesc acest prag în anul 2024, printre care se numără România cu un nivel de 40,7%, Letonia cu 39,3%, Bulgaria cu 33,8%, Polonia cu 33,7% și Croația cu 31,7%. Aceste cifre reflectă o problemă semnificativă de spațiu locativ în aceste țări.

În contrast, cele mai mici proporții au fost înregistrate în Cipru (2,4%), Malta (4,4%) și Țările de Jos (4,6%), unde supraaglomerarea este mult redusă comparativ cu media europeană.

👉Definiția supraaglomerării în locuințe conform Eurostat

Potrivit Eurostat, o persoană este considerată că locuiește într-o gospodărie supraaglomerată dacă nu există un număr minim de camere în locuință, raportat la membri gospodăriei. Gospodăria trebuie să aibă cel puțin o cameră pentru toată gospodăria, o cameră pentru fiecare cuplu, o cameră pentru fiecare persoană singură adultă și camere pentru anumite categorii de copii și adolescenți, în funcție de vârstă și sex.

Astfel, supraaglomerarea rezultă din insuficiența spațiului necesar pentru ca membrii gospodăriei să locuiască conform acestor criterii, ceea ce subliniază un aspect important al condițiilor de locuire în cadrul UE.