FMI anticipează o creștere a cererilor de sprijin financiar din cauza războiului

Directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a anunțat că instituția se așteaptă ca, pe termen scurt, cererile de sprijin financiar să crească între 20 și 50 de miliarde de dolari, ca urmare a consecințelor conflictului din Orientul Mijlociu. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui discurs susținut înaintea reuniunilor FMI și Băncii Mondiale programate pentru săptămâna viitoare, conform informațiilor oferite de Reuters, preluate de digi24.ro.

👉 Impactul războiului asupra creșterii economice globale

Georgieva a subliniat că războiul a determinat o revizuire a previziunilor de creștere globală, menționând: „Chiar și în cel mai bun caz, nu va exista o revenire clară și curată la status quo anterior”. Ea a luat ca exemplu complexul Ras Laffan din Qatar, care produce 93% din gazele lichefiate din Golf și care a fost închis din 2 martie, estimând că reluarea activității la capacitate maximă ar putea dura între trei și cinci ani.

„Adevărul este că nu știm cu adevărat ce ne rezervă viitorul pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz sau pentru redresarea traficului aerian regional. Ceea ce știm este că creșterea va fi mai lentă – chiar dacă noua pace este durabilă”, a adăugat Georgieva, subliniind efectele secundare pe termen lung ale conflictului, inclusiv închiderea rafinăriilor și penuria de produse rafinate, care afectează transportul, turismul și comerțul.

👉 Previziuni și provocări economice

FMI va publica săptămâna viitoare mai multe scenarii în raportul World Economic Outlook, incluzând opțiuni de la o normalizare relativ rapidă până la perspective cu prețuri ridicate la petrol și gaze pe o perioadă extinsă. Chiar și în cele mai favorabile scenarii, creșterea economică va fi afectată din cauza daunelor infrastructurii, a întreruperilor lanțurilor de aprovizionare și a pierderii încrederii.

În luna ianuarie, FMI estima o creștere a economiei mondiale de 3,3% în 2026 și de 3,2% în 2027. Georgieva a subliniat că șocul energetic a amplificat așteptările inflaționiste pe termen scurt, chiar dacă cele pe termen lung au rămas stabile, îndemnând băncile centrale să "intervină ferm cu creșteri ale ratelor dobânzii" pentru a controla inflația.