tradițiile funerare spectaculoase din ghana: ceremonii unice și sicrie artistice

Un eveniment funerar de amploare a avut loc în noiembrie 2024 în Ghana, după doi ani de pregătiri intense. Potrivit antropologului Regula Tschumi, citată de digi24.ro, ceremonia a fost una extrem de specială și rar întâlnită în ultimii 20 de ani. În orașul Nungua, defunctul Nii Agbetekor, liderul militar tradițional suprem, a fost condus pe ultimul drum într-o procesiune plină de simboluri și rituri secrete.

Tschumi, care a documentat tradițiile funerare ale populației Ga din sud-estul Ghanei timp de peste două decenii, relatează că planificarea evenimentului a fost foarte atentă. Totuși, ziua a fost marcată de un incident neașteptat: jiltul în formă de leu, folosit pentru a-l transporta pe Nii Agbetekor, a încins și a ars o mare parte din coama roz a scaunului. Organizația a reacționat rapid, acoperind pagubele cu o panglică pentru a continua ceremonialul.

Ceremonia funerară a dus la o expoziție de tradiții inedite, în care cei cinci șefi militari ai clanului nu au purtat simple sicrie, ci au urmat trupul decedatului pe palanchine reprezentând diverse animale—broască țestoasă, ardei iute, cocoș și peste de noroi—în timp ce sateni și militari în costume tradiționale se înghesuiau pe străzi.

Potrivit notează Tschumi, cercetătoarea a fost informată cu luni înainte despre eveniment, însă adevărata surpriză a fost că studiul și accesul ei au ajutat la organizare. Ancora cea mai importantă fiind cartea sa despre ritualurile de trecere, aceasta fiind folosită pentru a reconstrui și a revigora tradițiile funerare, iar fotografiile ei au servit drept ghid pentru respectarea ritului cu maximă acuratețe.

De altfel, Tschumi are o experiență extinsă în documentarea acestor tradiții, fiind autorul unui volum academic intitulat "Inmormântat cu stil: sicrie artistice și cultura funerara în Ghana", care conține fotografii realizate între 2004 și 2024, despre sicrie de diferite forme și stiluri. Aceasta surprinde atât funeraliile creștine, cât și cele tradiționale, inclusiv spectacolele de dans cu sicrie care aparțin comunităților locale, despre care notează că au devenit renumite pe internet datorită designurilor lor extravagante.

Una dintre cele mai bizare tradiții implică expunerea defunctului în timpul nopții premergătoare înmormântării. Astfel, în corturi mari acoperite cu draperii, familia și prietenii vin să-și prezinte omagiile, defunctul fiind îmbrăcat, aranjat și adesea plasat în poziție de săritură sau statuie, cu obrajii umpluți cu vată și accesorii specifice vieții sale. În unele cazuri, trupul defunctului este mutat și rearanjat de mai multe ori, pentru ca toți cei prezenți să poată vedea toate detaliile.

Cineva foarte important pentru această tradiție este Benjamin Aidoo, unul dintre cei mai cunoscuți dansatori cu sicrie. El și-a început activitatea ca ucenic, apoi a fondat propria companie, Nana Otafrija Pallbearing and Waiting Services, specializată în dansuri și coregrafii cu sicrie personalizate. Potrivit Tschumi, Aidoo a fost o figură influentă în popularizarea acestor ritualuri moderne, însă, uneori, incidentul accidental în timpul unui spectacol, în care un sicriu s-a prăbușit, a stârnit temeri pentru reputația sa profesională.

În cadrul acestor ceremonii, familia are ultimul cuvânt în designul sicriului, adesea aducând fotografii sau idei creative. Realizarea unui sicriu, de obicei manual, durează între cinci și zece zile și are un cost relativ accesibil, însă în ultimii ani, mulți producători au început să vândă aceste piese artistice și către instituții din afara Ghanei, precum muzee și galerii, menționează aceeași sursă.

În ciuda rezervelor din partea oficialilor, cercetătoarea subliniază că multe practici funerare păstrate secret au fost interzise în timpul colonialismului britanic, ceea ce a determinat retragerea anumitor ritualuri în taină. Totodată, ea evidențiază că unele comunități încă mai practicând anumite ceremonii, inclusiv îngroparea mortilor sub podelele locuințelor, deși aceste obiceiuri sunt tot mai rare și se păstrează cu greuîn condițiile actuale.

Conform informațiilor din materialul pe care îl citează, expozițiile de sicrie și ritualurile fredon moral s-au extins în diferite regiuni din Ghana, influențând chiar și alte comunități, deoarece uneori, aceste tradiții capătă o formă adaptată și personalizată, reflectând identitatea și personalitatea defunctului. Tschumi conchide că aceste practici, spectaculoase și pline de simbolism, reprezintă spiritul viu al culturii funerare ghaneze, care continuă să fascineze și să impresioneze lumea.