Criza politică din Ucraina escaladează după decizia controversată a lui Zelenski

Ucraina traversează o perioadă tensionată după ce președintele Volodimir Zelenski a decis să pună organismele anticorupție sub controlul procurorului general, o măsură criticată dur atât de opoziție, cât și de societatea civilă. Anunțul a fost făcut marți și a stârnit proteste masive în Kiev, și nu numai, relatează Financial Times.

Potrivit sursei, decizia a fost luată de Zelenski cu sprijinul echipei sale, inclusiv a sfetnicului său, Andrii Iermak, și a fost planificată chiar în weekendul anterior. Criticii spun că această mișcare are scopul de a reduce opoziția și de a avea mai mult control asupra instituțiilor cheie, inclusiv a agenției anticorupție NABU și a Procuraturii Specializate Anticorupție (SAPO). Liderii societății civile au atras atenția asupra riscului de a se ajunge la o deriva autoritaristă, în timp ce unii oficiali occidentali, citați de site-ul digi24.ro, notează că această acțiune coincide cu investigarea fostului prim-ministru adjunct Oleksii Cernisov, un apropiat al lui Zelenski, care a fost acuzat luna trecută de abuz de putere și îmbogățire ilegală, acuzații negate de Cernisov, dar care au dus la demiterea sa.

De asemenea, această măsură vine în contextul în care, recent, Zelenski și echipa sa au făcut raiduri împotriva criticilor și activiștilor, ceea ce a generat acuzații de folosire a autorității în scopuri politice, de reducere a libertății de exprimare și de intimidare a opozanților, mai relatează Digi24. În plus, fostul președinte Petro Poroșenko și alte personalități importante au acuzat conducerea Zelenski de tendințe "autoritariste", acțiuni motivat de dorința de a controla mai strâns instituțiile statului în timpul conflictului cu Rusia.

Notează site-ul citat, Zelenski a subliniat că această reformă are scopul de a elimina influența Rusiei asupra instituțiilor anticorupție, însă opoziția argumentează că decizia subminează principiile democratice și slăbește integritatea țării într-un moment critic. Proteste au avut loc și în alte orașe din Ucraina, precum Liov, Odesa și Dnipro, unde peste 2.000 de persoane s-au adunat în fața sediului prezidențial, scandând "rușine" și cerând blocarea legii. În timpul acestor manifestații, s-au aflat veterani și soldați răniți pe front.

Organizatorii protestelor intenționează să continue demonstrațiile în zilele următoare, afirmă sursele. Decizia a fost considerată de unii ca fiind chiar asemănătoare cu Legea dictatorială aprobată în 2014, în timpul manifestațiilor Euromaidan, conform opiniilor exprimate în parlament. La rândul său, liderul NABU, Semen Krivonos, a afirmat într-un interviu că printre deputații care au votat favorabil legii se află și câțiva suspectați în investigațiile agenției.

Reacțiile din partea partenerilor occidentali au fost ezitante, încercând să nu ofere Rusiei și propagandei Kremlinului argumente suplimentare pentru atacuri împotriva guvernului de la Kiev, notează oficiali occidentali. Cu toate acestea, mai mulți lideri, precum Emmanuel Macron și oficiali ai Consiliului European, au făcut apel la Zelenski să își revizuiască decizia.

Criza a fost agravată de investigarea fostului prim-ministru Oleksii Cernisov, care a fost demis recent, deși a negat acuzațiile de corupție. În timpul dezbaterilor parlamentare, s-a discutat despre riscul ca această lege să fie folosită ca o metodă de intimidare și control, similar cu Legea "dictaturii" din 2014.

În estul Ucrainei, deputatul Iehor Firsov a spus că noile măsuri par să fie menite să provoace societatea să se revolte, iar moralul trupelor de pe front ar putea fi afectat. Șeful serviciilor secrete, Kirilo Budanov, a exprimat îngrijorare despre riscul de fragmentare internă, afirmând că Ucraina va fi salvată doar printr-o armata solidă și instituții puternice, adaugă Digi24. Zelenski a anunțat, la rândul său, că va propune în curând un proiect de lege pentru întărirea independenței instituțiilor anticorupție din Ucraina.