Potrivit nature.com, dovezile emergente sugerează că boala Parkinson (PD) își poate avea originea în sistemul nervos enteric (ENS), din care patologia α-sinuclein (αS) se extinde către creier. Cu decenii înainte de apariția simptomelor motorii, pacienții cu PD suferă de constipație și prezintă limfocite T circulante receptive la αS, ceea ce sugerează că răspunsurile imune periferice inițiate în ENS ar putea fi implicate în etapele timpurii ale PD.
👉 Mecanismele celulare implicate în declanșarea patologiei αS în ENS
Cu toate acestea, mecanismele celulare care declanșează patologia αS în ENS și răspândirea acesteia pe axa intestin-creier rămân neclare. Aici, demonstrăm că macrofagele muscularis (ME-Macs), care mențin integritatea ENS și homeostazia intestinală, modulează patologia αS și neurodegenerarea în modelele de PD.
ME-Macs conțin αS mal pliabil, adoptă o semnătură care reflectă disfuncția endolizosomală și modulează expansiunea limfocitelor T care călătoresc de la ENS către creier prin dura mater pe măsură ce progresează patologia αS. Eliminarea direcționată a ME-Macs duce la o reducere a patologiei αS în ENS și sistemul nervos central, prevenind expansiunea limfocitelor T și atenuând neurodegenerarea și disfuncția motorie, sugerând un rol al ME-Macs ca inițiatori celulare timpurii ai patologiei αS pe axa intestin-creier.
👉 Implicarea ME-Macs în progresia bolii Parkinson și potențialul pentru biomarkeri
Înțelegerea acestor mecanisme ar putea deschide calea pentru biomarkeri în stadii incipiente în PD.