Razboiul hibrid și efectele sale asupra societății românești: o zi în comuna Jilava
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Razboiul hibrid și efectele sale asupra societății românești: o zi în comuna Jilava
O zi de discuții cu locuitorii din comuna Jilava, aproape de București, evidențiază impactul acestei perioade asupra vieții oamenilor. Potrivit digi24.ro, în acest timp, specialiști precum fostul consilier de stat Constantin Ionescu și profesorul Corneliu Bjola au avertizat că suntem deja în plin război hibrid, fără reguli clare și cu efecte grave asupra societății românești. La alegerile prezidențiale din 2025, George Simion a obținut cel mai mare scor din Jilava, fiind votat de aproximativ 62% dintre locuitori.
Deși mulți au refuzat să vorbească cu presa, cei care au acceptat au exprimat o stare de resemnare și o scădere a încrederii în reprezentanții statului și în politicieni. Un bătrân a spus simplu: „Viața merge înainte, bătrânețea la fel”. El a menționat problemele legate de salarii, pensii și costurile pentru medicamente, spunând că „nivelul de trai nu e îmbunătățit”. În același timp, un alt resident și-a exprimat speranța într-un viitor mai bun dacă liderii politici, precum Nicușor Dan, „ascultă și glasul poporului”, adăugând că știe că „problema e la ei, partidele politice sunt cele care ne-au adus în această stare”.
Această pierdere a încrederii în autorități și clivajul social sunt considerate efecte ale războiului hibrid, în care cetățeanul obișnuit devine ținta principală, notează Ionescu. Acest tip de război, explică el, se desfășoară nu doar în teren, ci și în mintea și casele oamenilor, fiind alimentat de dezinformare, atacuri cibernetice, sabotaje și presiuni diplomatice. Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, adaugă că această luptă are loc „în percepții, conținut și infrastructură”, iar vulnerabilitățile României, precum polarizarea politică, lipsa de încredere în instituții și fragilitatea digitală, sunt exploatate de inamic.
Specialiștii subliniază că România trebuie să păstreze valorile democratice și să lupte în continuare, dar pentru acest lucru este nevoie de o comunicare clară și de o reziliență sporită. Constantin Ionescu atrage atenția asupra faptului că, fără o conștientizare și o educație adecvată, cetățeanul rămâne vulnerabil, fiind supus manipulărilor hibride. Problema constă în neînțelegerea unui fenomen complex și în lipsa unei strategii naționale de combatere a războiului hibrid.
Războiul hibrid, conform profesorului Corneliu Bjola, implică nu doar arme tradiționale, ci și operațiuni informationale, atacuri cibernetice și infiltrații în societate, fiind privit de Rusia drept o luptă în egală măsură cu armamentul convențional. În acest context, România, parte a NATO și UE, trebuie să-și adapteze rapid și coerent răspunsul, punctează Ionescu. Acesta avertizează că dacă țara se va baza doar pe eforturi individuale, rezultatul va fi dezastruos.
Reziliența, definirea unei doctrine naționale și cooperarea strânsă cu partenerii din alianță sunt esențiale pentru contracararea acestui tip de amenințare. La nivel instituțional, doar Ministerul Apărării Naționale a răspuns solicitărilor din partea digi24.ro, explicând că revoluția va trebui continuată prin identificarea și contracararea „amenințărilor hibride”. În timpul unei conferințe de presă din 4 iunie, președintele Nicușor Dan a atins de asemenea subiectul războiului hibrid, subliniind necesitatea unei abordări unitare și strategice pe plan intern și extern.
Experții atrag atenția că societatea trebuie să fie pregătită și informată pentru a face față provocărilor, iar autoritățile, împreună cu cetățenii, trebuie să dezvolte o reziliență solidă. În condițiile unei lupte permanente în interiorul și în afara granițelor, consolidarea acesteia devine prioritatea numărul unu pentru siguranța națională, conchide digi24.ro.
