Vladimir Putin cere Ucrainei să renunțe la regiunea Donbas și să nu adere la NATO

Vladimir Putin a cerut oficial Kievului să renunțe complet la regiunea Donbas, păstreze neutralitatea și să nu permită trupe occidentale în țară, conform surselor apropiate Kremlinului. Potrivit acestora, discursul a avut loc în contextul unor discuții cu privire la posibilitatea unui acord de pace, iar aceste propuneri au fost discutate în cadrul unui summit din Alaska, unde Putin s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump.

Potrivit unor surse citate de Reuters, Putin și-a exprimat intenția de a face compromisuri în privința anumitor cerințe teritoriale. În iunie 2024, Rusia cerea ca Kievul să cedeze integral patru provincii revendicate: Donetk și Lugansk, din Donbas, dar și Herson și Zaporojie, în sud. Kievul a refuzat aceste condiții, considerându-le o capitulare. În schimb, Moscova este dispusă să păstreze controlul asupra anumitor zone din Zaporojie și Herson, la fel și asupra celor din Donbas, acoperind circa 88% din această regiune, conform estimărilor militare americane.

De asemenea, Moscova ar fi relaxat condițiile pentru alte zone, precum Harkov, Sumi și Dnipropetrovsk, pe care le controlează parțial. Sursele menționează că Rusia ar fi chiar dispusă să cedeze micile zone controlate din aceste regiuni pentru a avansa spre un acord de pace durabil.

Potrivit celor trei surse citate de digi24.ro, Putin continuă să ceară ca Ucraina să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO și la angajamente juridice de a nu extinde NATO mai spre est. În plus, Putin solicită limitarea numărului de militari occidentali și ca nicio trupă a unor țări externe să nu fie desfășurată în Ucraina, inclusiv în vederea unei forțe de menținere a păcii. Casa Alba și NATO nu au comentat deocamdată aceste propuneri.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric retragerea din teritoriile recunoscute internațional, afirmând că regiunea Donbas reprezintă o fortăreață esențială pentru apărarea țării. El a spus că „dacă vorbim despre o retragere din est, nu putem face asta”, adăugând că este o chestiune de supraviețuire a Ucrainei.

Potrivit lui Zelenski, aderarea la NATO este un obiectiv strategic, considerat cea mai sigură garanție de securitate pentru Ucraina. El a afirmat că „nu este treaba Rusiei să decidă asupra calității Ucrainei de membru NATO”.

Conform unui articol publicat de digi24.ro, analistul Samuel Charap, de la think-tank-ul RAND, notează că cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă din Donbas rămâne neviabilă atât politic, cât și strategic pentru Kiev. El mai suspectează că propunerea Rusiei poate fi o tactică de negociere menită mai mult să dea impresia de disponibilitate de compromis, decât o adevărată intenție de pace.

Summitul din Alaska a reprezentat, potrivit surselor, cea mai bună oportunitate de a discuta serios despre condițiile Rusiei, iar Putin a arătat disponibilitatea de a face compromisuri. Totuși, este neclar dacă Ucraina va fi dispusă să cedeze zonele controlate temporar și dacă Statele Unite vor recunoaște terenurile controlate de Rusia.

Trump a declarat că își dorește să pună capăt „băii de sânge” din Ucraina și speră să fie un „președinte pacificator”. El a afirmat că lucrează la o întâlnire între liderii Rusiei și Ucrainei, inclusiv un summit trilateral. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că Putin este gata să se întâlnească cu Zelenski, dar cu condiția ca toate problemele să fie rezolvate mai întâi. Totodată, el a citat incertitudini legate de autoritatea lui Zelenski, ale cărui mandate ar urma să expire în mai 2024, dar războiul a împiedicat organizarea alegerilor.

În realitate, liderii din Europa, precum președinții Marii Britanii, Franței și Germaniei, au manifestat scepticism față de dorința Rusiei de a încheia conflictul. În același timp, emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a avut întâlniri importante cu Putin, în cadrul cărora primul i-a transmis că liderul rus este gata să facă compromisuri pentru pace, conform informațiilor din alte surse. În cazul în care se ajunge la un acord, ar putea fi luate în considerare și variante precum revenirea la acordurile de la Istanbul din 2022, care prevedeau neutralitatea Ucrainei în schimbul unor garanții de securitate din partea marilor puteri mondiale.

Toate aceste discuții arată cât de complicată rămâne situația și cât de dificultate este atingerea unui compromis durabil. În timp ce Putia continuă să solicite garanții pentru securitate și neutralitate, Ucraina rămâne fermă în poziția sa de a nu ceda teritorii și de a-și susține aspirațiile euro-atlantice, în timp ce războiul continuă să macine întreaga regiune.