tensiuni în creștere în regiunea arctică și bătălia pentru control

Pe măsură ce competiția pentru regiunea arctică se intensifică, tensiunile dintre marile puteri devin din ce în ce mai evidente. Conform unei analize realizate de jurnaliștii BBC, aceste conflicte au potențialul de a zdruncina echilibrul fragil de securitate existent în zona polară. Statele Unite, Rusia, China și statele europene își sporesc prezența și influența în regiune, iar aceste mișcări alimentează temeri de escaladare militară.

Președintele american Donald Trump a exprimat în mod repetat interesul de a controla Groenlanda, afirmând că această insulă are o importanță strategică pentru securitatea națională a SUA. În timp ce motivele exacte ale acestei dorințe rămân neclare, specialiștii remarcă faptul că, în timpul Războiului Rece, baza din Groenlanda, Thule, cunoscută și ca Baza Spatială Pituffik, era un punct cheie pentru sistemul de avertizare nucleară al SUA. Acest sit include un radar uriaș, capabil să detecteze obiecte mici în spațiu, fiind încă o componentă esențială a sistemului de apărare.

Potrivit site-ului digi24.ro, analizele notează că Groenlanda reprezintă o „proprietate de invidiat pentru Washington”, fiind percepută precum o oază de siguranță pentru apărarea Statelor Unite. Deși guvernul danez și alte țări europene se opun ideii ca această regiune să devină parte a SUA, discuțiile despre achiziție și control continuă să creeze tensiuni, atrage atenția The Guardian.

Rusia, în schimb, a investit mulți ani în modernizarea bazelor și în consolidarea prezenței sale militare în Arctica. Ei consideră această zonă vitală pentru strategiile de descurajare, iar numărul de submarine nucleare și baze aeriene autohtone, precum Nagurskoye, este în creștere. Viceamiralul Nils Andreas Stensones menționează că, odată cu aderarea Suediei și Finlandei la NATO, controlul asupra Mării Baltice devine mai dificil, iar Flota Nordului devine și mai importantă în această ecuație.

Potrivit unor rapoarte recente ale serviciilor de informații din Danemarca și Norvegia, Moscova este preocupată de tendințele occidentalilor de a militariza și mai mult regiunea, în timp ce Rusia încearcă să-și mențină poziția de supremă, evitând totodată escaladări majore. Îngrijorarea legată de participarea Chinei în Arctic a crescut și ea, din cauza interesului Beijingului pentru noi rute comerciale nordice și pentru resursele energetice din zonă, notează sursa citată.

Comportamentul agresiv al Rusiei și faptul că aceasta modernizează bazele, precum și utilizarea dronelelor și activitățile de spionaj, sunt semne clare ale unei regiuni în plină schimbare de peisaj strategic. Documente dezvăluite recent de serviciile de securitate ruse arată că Moscova se teme de influența Chinei în zona arctică, în timp ce Rusia însăși își întărește infrastructura pentru a-și susține politica de descurajare nucleară.

De asemenea, schimbările climatice joacă un rol major în această dinamică. Estimările recente indică faptul că, până în 2040, Marele Nord ar putea să nu mai aibă gheață vara, ceea ce va facilita accesul pentru noile rute comerciale și va spurta interesul pentru exploatarea resurselor naturale, precum petrolul și gazele. Aceste modificări poartă și riscuri majore, întrucât sporesc temerile Rusiei că ar putea fi nevoită să-și apere mai mult teritoriul.

China, deși situată departe de regiune, și-a afirmat intenția de a deveni un dezvoltator important al Arcticii. Cu o flotă de spargătoare de gheață în creștere, China se implică în activități științifice și cooperări diplomatice, inclusiv patrule comune cu Rusia în apropierea coastei Alaska. Potrivit lui Dr. Elizabeth Buchanan, aceste acțiuni normalizează prezența Chinei în Arctica și transformă Beijingul într-un partener tot mai atractiv pentru statele din zonă.

Pe de altă parte, Moscova rămâne îngrijorată de influența chineză, documentele recente despre activitățile de spionaj ale Rusiei în regiune și de încercările Beijingului de a-și extinde controlul. Unul dintre actori, un spion rus sub acoperire, a fost arestat în Norvegia în 2022, iar dronele suspecte rusești devin din ce în ce mai frecvente în zonă, subliniază sursa citată.

În plus, tensiunile persistă și în regiunea Insulelor Svalbard, aflate sub control norvegian, dar accesibile și altor țări. Moscova acuză că acestea sunt militarizate pentru a reprezenta o amenințare, în timp ce Marea Britanie și alte state încearcă să-și extindă influența în regiune, deși resursele militare rămân limitate.

Potrivit unui raport al serviciilor de informații din Danemarca, riscul de escaladare în Arctic crește, în timp ce navigația și militarizarea zonei devin tot mai active. În timpul vizitei desfășurate recent, ministrul britanic de externe a anunțat inițiative pentru monitorizarea „activităților ostile” din regiune, dar experții avertizează că Regatul Unit are nevoie de mai multe resurse pentru a-și susține prezența.

Tensiunile din regiunea Arctică sunt din ce în ce mai complicate, iar echilibrul delicat al securității globale se află acum sub presiune. În contextul încălzirii globale și al noilor interese strategice, întrebarea dacă regiunea poate rămâne un spațiu de cooperare sau va deveni un teren de conflict tot mai dur este încă deschis, notează digi24.ro.