NATO se angajează să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, un pas important pentru alianță

Alianta NATO formată din 32 de țări a convenit să își mărească semnificativ bugetele pentru apărare, atingând pragul de 5% din produsul intern brut, relatează politică. Acest angajament include alocarea a 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru alte eforturi legate de securitate. Potrivit unor surse citate de digi24.ro, acest pas reprezintă un moment crucial pentru reevaluarea securității transatlantice, mai ales în contextul provocărilor actuale, precum războiul din Ucraina.

Donald Trump, președintele Statelor Unite, a considerat această decizie o victorie importantă, fiind de părere că fără presiunile sale, nu s-ar fi ajuns la acest nivel. "Nu ar fi ajuns la 5% fără Trump. Asadar, el considera ca este o victorie importanta, și chiar asa este", a declarat un oficial american, care a dorit să rămână anonim. Trump intenționează să susțină în discursul său de miercuri, la încheierea summitului, această realizare și rolul său de catalizator.

Noteaza politicienii europeni că acest angajament va fi dificil de respectat în termenii stabiliți. Spania, membru NATO cu cea mai mică rată a cheltuielilor pentru apărare, solicită o derogare și există diferențe de opinie despre termenul de implementare, care variază între 2030 și 2035. Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO în timpul mandatului lui Barack Obama, susține că "ei se gandesc la un calendar care, sincer, este de zece ani". În timp ce aliații vor să atingă obiectivele până în 2030, unele țări preferă o perioadă mai lungă.

Potrivit declarațiilor unui oficial european din domeniul apărării, summitul a fost redus de la două zile la 24 de ore pentru a se concentra pe angajamentul lui Trump. Acest lucru a fost făcut pentru a evita discuții prelungite și conflicte interne, mai ales în condițiile în care invazia Rusiei în Ucraina a schimbat strategic planurile de apărare ale Europei, impingând mai multe țări să-și crească bugetele peste pragul de 2%.

Conform informațiilor, nu va avea loc o reuniune a Consiliului NATO pentru Ucraina în Haga, iar invitatul de onoare, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, va participa doar la cina de deschidere de marți. Acest fapt a fost interpretat ca o concesie din partea SUA, care nu doresc să atragă atenția asupra conflictului și nu vor să repete scenariul din 2018, când Trump a pus presiune pe aliați pentru atingerea țintei de 2% din PIB pentru cheltuieli militare.

De asemenea, discuțiile sunt încă în desfășurare despre calendarul exact pentru atingerea acestor obiective, unii preferând termenul de până în 2032, iar alții până în 2035. Hans Rutte, secretarul general al NATO, a propus anul 2032, dar, potrivit surselor, formularea finală ar putea permite până în 2035 pentru respectarea angajamentului.

Așa cum notează politicienii europeni, problema principală nu o constituie doar angajamentul de a crește bugetul, ci și găsirea resurselor și a reformelor necesare pentru a face acest lucru posibil. "Este foarte dificil să găsești bugetul și să fii sigur că îl vei putea respecta", explică un oficial european. Oficialii NATO consideră că succesul de la Haga trebuie să fie anunțat rapid, în timp ce planurile de creștere a apărării pe termen lung sunt considerate secundare în acest moment.

În plus, în contextul unei Europe mai preocupate de propria securitate, un număr tot mai mare de țări se angajează să atingă în următoarele decenii pragul de 2%. Marea Britanie a promis ca până în 2027 să ajungă la 2,5% din PIB pentru cheltuieli militare, urmând ca în 2034 să atingă 3%.

Potrivit citeaza politico, schimbările din condițiile globale și provocările interne ale alianței, precum și președinția lui Trump, au influențat decisiv aceste negocieri. Europa și SUA își doresc o NATO mai independentă și mai puternică, iar aceste discuții reprezintă un pas important în această direcție.