Mișcare online anti-impozite în Franța preocupă guvernul lui Macron

O nouă mișcare anti-impozite a câștigat teren pe internet în Franța, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul oficialilor guvernamentali, pe măsură ce președintele Emmanuel Macron se pregătește pentru posibile confruntări bugetare în această toamnă. Sloganul „Nicolas qui paie” (Nicolas plătește nota) a devenit popular printre angajații cu guler alb, care consideră că sunt supraimpozitați pentru a finanța un sistem de asistenta socială în declin, scrie Politico.

Originea acestei expresii se leagă de o meme din 2020, în care un tânăr muncitor de 30 de ani din clasa medie, nedumerit, este reprezentat ca cel care plătește pentru pensionarii „Chantal și Bernard”, dar și pentru alte cheltuieli sociale sau ajutoare pentru Africa. Acest „Nicolas”, adesea asociat cu băieți născuți în anii 1980, simbolizează frustrările clasei de mijloc din Franța, care se simte prea „bogată” pentru ajutoare sociale, dar și prea „săracă” pentru a scăpa de povara impozitelor în creștere.

Potrivit datelor agenției de monitorizare Visibrain, citate de Politico, de la începutul anului, pe social media au fost postate peste 503.000 de tweet-uri despre fenomenul „Nicolas qui paie”, cu activitate maximă în luna iunie. Mișcarea a evoluat, unele postări având și un ton mai brutal, anti-imigrare, acuzând anumite grupuri de exploatarea sistemului social francez. Potrivit unor oficiali de la Palatul Elysee, această tendință reprezintă un semnal de alarmă, fiind monitorizată atent, și poate indica fie o mișcare populistă de extremă dreaptă, fie o preocupare legată de sustenabilitatea impozitelor.

Analiza politică indică faptul că această mișcare ajută la mobilizarea unui electorat mai tânăr, mai sceptic față de politicile tradiționale și mai predispus spre extrema dreaptă. În această situație, un sondaj realizat de Bruno Jeanbart, citat de site-ul digi24.ro, arată că tabăra președintelui Macron are motive să fie îngrijorată. Sondajul sugerează că această mișcare poate atinge publicul tânăr, de succes, care crede în munca asiduă și l-a votat pe Macron, amintind de o altă campanie populistă, „Vestele Galbene”, din 2018-2019, care a dus la proteste violente și la renunțări temporare ale Guvernului.

Notează publicația citată că inițiativele de protest online, în special cele planificate pentru data de 10 septembrie, la nivelul întregii țări, cresc treptat, îngrijorând autoritățile franceze. În același timp, unii politicieni din interiorul guvernului, precum ministrul de interne Bruno Retailleau, profită de această popularitate pentru a promova propriile idei, avertizând că dacă nu se vor face reduceri și ajustări fiscale, „Nicolas va continua să plătească”.

Faptul că Le Pen și Ralliul Național au dificultăți în a atrage aceste grupuri de electori e una dintre incertitudini majore, iar conform expertului Bruno Jeanbart, dacă partidul lui Marine Le Pen reușește să pătrundă în aceste zone ale electoratului, ar putea reuși să obțină majoritatea inevitabil în alegeri. Totuși, un pericol major rămâne ca această nemulțumire online să nu se transforme în voturi concrete.

Conform datelor, chiar și de la nivelul guvernului, se recunoaște că aceste mișcări pot deveni obstacole serioase pentru politicile lui Macron, mai ales în contextul bugetului auster planificat pentru 2026, care implică reduceri de cheltuieli și impozite suplimentare de 44 de miliarde de euro. Potrivit unor oficiali, situația poate escalada, mai ales în contextul în care, potrivit unor opinii, populismele de pe internet pot influența în mod semnificativ alegerile viitoare și direcția politicii franceze.