merz și schimbarea de poziție după scena din biroul oval al lui trump

Cancelara germană Friedrich Merz a fost informat, potrivit unor surse credibile, că fostul președinte american Donald Trump urma să anunțe în Congres o eventuală retragere a SUA din NATO. Potrivit publicației Politico, aceeași sursă îl avertizase și despre un „show” pe care vicepresedintele american JD Vance urma să-l facă la Conferința de Securitate de la Munchen. În urma acestor informații, Merz și-a schimbat complet opinia în privința situației politice și a impactului pe care îl poate avea o astfel de decizie.

Pe 28 februarie 2025, după victoria sa electorală, Friedrich Merz se afla în Hamburg, aclamat ca „viitorul cancelar al Germaniei”. La scurt timp, a primit un mesaj pe telefon de la purtătorul său de cuvânt, indicând să vizioneze urgent un videoclip. Laureat într-o filmare din Biroul Oval al Casei Albe, în fața unui semineu nestins, se afla o discuție despre un clip în care apăreau Vladimir Zelenski, președintele Ucrainei, și Donald Trump, într-un context tensionat, relatează Politico.

Zelenski, care fusese vizitat de Merz de două ori la Kiev și primit cu felicitări după recentele alegeri, părea obosit și neajutorat în videoclip. Trump îi acuza pe ucraineni că pun în pericol milioane de vieți și riscă un al treilea război mondial. La un moment dat, Zelenski a fost certat sever de Trump și JD Vance, iar în momentul final, Trump a încheiat cu „O transmisie bună”. În timpul acestei scene, Merz a rămas profund șocat.

După vizionarea scenei de aproape 40 de minute, Merz a postat pe Twitter un mesaj de solidaritate cu Zelenski: „Nu trebuie să confundăm niciodată agresorul cu victima în acest război”. La scurt timp, convorbiri telefonice cu liderii politici germani, inclusiv Scholz, i-au confirmat că la Washington s-a întâmplat ceva istoric. Potrivit lui Politico, citând surse, cei doi considerau că SUA amenințau să abandoneze Ucraina și aliații lor. În consecință, era necesară o reconsolidare rapidă a apărării naționale a Germaniei, ceea ce urma să coste între 1 și 1,5 mii de miliarde de euro în următorii 12 ani.

Inițial, Merz fusese un susținător al reducerii cheltuielilor pentru apărare, susținând "frâna datoriei" în Constituție. Însă, după ce a fost influențat de scena din Biroul Oval și de măsura umilirii lui Zelenski, a acceptat să împrumute Germania cu sume mari pentru rearmare. Surse apropiate, citate de Politico, notează că această decizie a fost luată după ce Merz a avut și discuții private cu Scholz, în care s-a discutat despre amploarea actuală a armamentului Rusiei și despre amenințarea unui alt război european.

Merz a cerut, de asemenea, consultări asupra posibilei modificări a Legii fundamentale a Germaniei, pentru a putea pune în aplicare planuri de creștere a cheltuielilor pentru apărare, chiar dacă această lege le cerea o majoritate de două treimi în Bundestag. Modificările ar fi trebuit făcute până la data de 25 martie, înainte ca noul Bundestag după alegeri să-și preia funcțiile.

Însă, chiar în ziua alegerilor, Merz a emis un mesaj clar despre prioritățile sale, afirmând că scopul său este ca Europa să devină mai independentă față de SUA. Aceasta a fost o schimbare radicală față de pozițiile din trecut, când susținea cu tărie alianța transatlantică. În același timp, el a criticat politica actuală a administrației Trump și și-a exprimat îndoieli asupra credibilității descurajării nucleare ale SUA.

Potrivit lui Politico, citând peste 50 de surse, aceste schimbări de poziție sunt rezultatul unui proces îndelungat de îndoieli și de evoluție a opiniei sale. În timpul campaniei, Merz a discutat cu Vance despre pericolul imigrației și a criticat partidele precum AfD, pe care le considera prieteni ai lui Putin și antipatriotice. Totodată, în timpul Conferinței de la Munchen, Vance a făcut declarații critice privind libertatea de exprimare în Europa și a fost acuzat de întâlniri cu lideri ai AfD, fără a informa oficial.

După alegeri, Merz a început să analizeze în privat posibilitatea ca Germania să-și îngrădeze mai mult autonomia, inclusiv în privința apărării și a reluării unor politici de securitate mai dure. În ultimele zile, el a făcut apel la creșterea semnificativă a cheltuielilor militare, justificându-și decizia prin amenințările rusești și contextul geopolitic.

În ciuda acestor poziții radicale și a discuțiilor despre amendamente constitutionale, după alegeri, Merz și Scholz au convenit asupra unui plan comun pentru consolidarea militară. În ziua de 4 martie, partenerii au anunțat rezerve pentru o sumă fără precedent, inclusiv un fond de 500 de miliarde de euro pentru reconstruție. Întrebat despre motivele acestei uriașe cheltuieli, Merz a afirmat că orice e necesar pentru apărare, citând un fost lider european, Mario Draghi.

Potrivit Politico, Merz a anunțat că va merge la Bruxelles pentru o reuniune a liderilor UE și a făcut o declarație îngrijorătoare: „Dacă Trump anunță retragerea din NATO, Germania va fi printre primele țări care vor reacționa corect”. În final, deși Trump nu a anunțat retragerea, merz nu crede că informațiile sale despre această intenție au fost false. Casa Albă, citată de purtătoarea sa, susține că nu a fost făcută nicio astfel de declarație oficială, însă circumstanțele au determinat o schimbare bruscă a poziției germane, notează Politico.