Criza politică din Ucraina escaladează pe măsură ce protestele de săptămâna trecută pot declanșa o nouă perioadă de instabilitate similară cu revolta Maidan

Situația politică din Ucraina devine tot mai tensionată, după protestele masive care au avut loc recent. Potrivit site-ului digi24.ro, aceste manifestații reprezintă cea mai importantă contestare a guvernului de la începutul invaziei ruse din 2022. Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, și echipa sa se află sub presiune din cauza scăderii popularității și a reacției populației tot mai nemulțumite.

După ce a fost semnată o lege care a eliminat independența a două agenții anticorupție importante, Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP), Zelenski a fost nevoit să facă un pas înapoi, cedând presiunilor masive ale protestatarilor. În prima fază, liderul ucrainean părea hotărât să ignore demonstrațiile, în ciuda prezenței veteranilor de război, soldaților în activitate și civili. Cu toate acestea, protestele s-au extins în întreaga țară, iar indignarea publicului a crescut, soldații de pe front și activiști civili exprimându-și nemulțumirea pe rețelele sociale.

Potrivit unor surse citate de Politico, printre cei mai vocali opozanți s-a numărat Vitali Sabunin, șeful Centrului de Actiune Anticoruptie, care a avertizat că “procurorul general al lui Zelenski va opri anchetele impotriva prietenilor președintelui”. Conform site-ului, anumite personalități din anturajul prezidențial, precum fostul viceprim-ministru Oleksii Cernisov și fostul șef adjunct al Oficiului președintelui, Rostislav Surma, se află sub anchetă pentru posibile fapte de corupție. Nota,azați că casa lui Surma din Munchen a fost percheziționată de autoritățile ucrainene și cele germane în iulie, iar anchetatorii au descoperit subvenții ilegale pentru centrale solare din Donbas.

Zelenski, citat de sursa menționată, a încercat să justifice schimbarea de atitudine, declarând că “este esențial să nu pierdem unitatea, să ascultăm oamenii și să dialogăm”. La o conferință de presă vineri, el a spus că legea controversată urmează să fie votată joi pentru a fi redresată situația. Conform analizei, aceste acte de protest sunt cele mai grave din după revolta Maidan din 2014, iar mulți apropiați ai președintelui suspectează că în spatele acestor mișcări s-ar afla influența puternicului șef de cabinet, Andrii Iermak, precum și pregatirea unor dosare împotriva apropiaților.

Potrivit Politico, liderii europeni și oficialii UE, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu au fost de acord cu aceste schimbări și și-au exprimat public îngrijorarea. În convorbirile private, aceștia au avertizat că lipsa de reforme poate avea consecințe pentru procesul de aderare a Ucrainei la UE. Deputata opozantă Ivanna Klympush-Tsintsadze, relatează că liderii europeni i-au transmis foarte clar lui Zelenski că trebuie să se retragă, iar în cazul în care nu va face acest lucru, pot aparea sancțiuni sau suspendarea ajutorului pentru război.

Deși Zelenski a recunoscut oficial aceste presiuni, susținând că “nimeni nu își asumă riscuri și vrem să facem parte din Europa”, întrebarea persistă: de ce nu a intervenit mai devreme pentru a preveni aceste proteste violente? Printre persoanele vizate de anchete se află fostul viceprim-ministru Oleksii Cernisov și Rostislav Surma, implicat în scandalul subvențiilor frauduloase pentru centrale solare.

Conform noteazați de digi24.ro, reacția liderului ucrainean a fost una de compromis, anunțând reîntregirea independenței agențiilor anticorupție și urmând ca legea modificată să fie aprobată în curând, pentru a evita destabilizarea politică majoră. Reacțiile din partea internaționalilor, în special ale europenilor, s-au intensificat, iar presa de la Kiev avertizează că aceste mișcări pot conduce la o nouă revoltă de tip Maidan, dacă tensiunile nu vor fi gestionate corespunzător.