controverse în Germania privind implicarea în Ucraina.**

În ciuda faptului că ideea trimitului de trupe germane în Ucraina rămâne doar ipotetică pentru moment, această posibilitate a fost de altfel suficientă pentru a declanșa o dezbatere intensă în țară. Potrivit site-ului digi24.ro, simpla menționare a unei astfel de măsuri a polarizat opinia publică, într-o țară cu o tradiție pacifistă clară.

Deși cancelarul Olaf Scholz a exclus constant trimiterea de militari germani în Ucraina, discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, odată cu un eventual acord de pace cu Moscova, continuă. La summitul NATO de luni, la Washington, oficialii au abordat subiectul susținerii militare, iar liderul Partidului Creștin Democrat, Friedrich Merz, a indicat că este dispus să discute despre o posibilă implicare, dar nu a dat încă un răspuns definitiv, menționează sursa citată.

Fostul cancelar Olaf Scholz și liderii principalei coaliții de guvernare, formată din Partidul Social Democrat și conservatorii CDU, analizau această problemă. Fostul șef al guvernului a subliniat mereu că participarea armatei germane necesită un mandat clar de la Bundestag, iar orice acțiune în străinătate trebuie să fie aprobată, conform legislației germane. În acest sens, parlamentul trebuie să dea undă verde, fie printr-un mandat ONU, NATO sau Uniunea Europeană, notează Le Monde.

Conform unor opinii exprimate de politicieni precum Johann Wadephul, membru CDU, implicarea verzilor este de asemenea discutată, și s-a cerut o reuniune specială a comisiilor de Apărare și Afaceri Externe pentru clarificări. Întrebat despre orice posibilitate de trimitere de trupe, liderul partidului de extremă dreaptă AfD, cei de la digi24.ro notează, a reacționat ferm: "Noi nu vom trimite soldați în Ucraina!".

O problemă sensibilă pentru Germania rămâne percepția istorică legată de implicarea militară, explică site-ul citat. "Cand soldații americani se află pe frontul din Ucraina, se numește imperialism american. Dacă sunt soldați germani, se simte umbra lui Hitler", menționează focus.de, citat de digi24.ro.

În același timp, reprezentanți ai opoziției, precum Sahra Wagenknecht, lidera partidului Alianta Sahra Wagenknecht, afirmă că trimiterea de trupe germane nu trebuie luată în considerare, pentru a evita riscul ca Germania să devină parte directă a conflictului. "Fie și numai din motive istorice. În cazul unui conflict, Germania ar deveni imediat parte în război", conchide Le Monde.

Chiar și în cadrul coaliției guvernamentale, această chestiune provoacă controverse. Fostul cancelar Olaf Scholz a fost de fiecare dată clar: nu va trimite trupe în Ucraina. În cursa electorală pentru parlament, PSD și CDU au avut poziții contrastante, iar promisiunea de sprijin militar mai ferm a liderului CDU, Friedrich Merz, a fost criticată.

Președintele american Donald Trump, de asemenea, a exclus trimiterea de trupe terestre, oferind însă sprijin aerian pentru securitatea Ucrainei în cadrul unui eventual acord cu Rusia, menționează sursa.

De altfel, în discursurile și declarațiile sale, politicienii germani subliniază de multe ori diferențele față de perioada Războiului Rece, fiind nevoie de o clarificare a misiunilor și de un consens clar în Bundestag. Se pune problema resurselor Bundeswehr, deoarece armata germană se confruntă cu dificultăți în recrutare. În plus, planurile de creștere a efectivelor și reintroducerea serviciului militar sunt pe agenda discuțiilor.

Potrivit lui Henning Otte, șeful afacerilor militare din Bundestag, consolidarea personalului și clarificarea misiunilor trebuie să fie prioritatea, pentru a putea avea o decizie clară în eventualitatea unui angajament militar. Digi24.ro notează că aceste discuții vor continua în toamna anului, pe măsură ce situația în Ucraina rămâne instabilă și fără o perspectivă clară de pace.