Conferința în Alaska cu Putin poate fi un dezastru pentru SUA, avertizează experți

În 2018, în timpul summitului de la Helsinki, Donald Trump a avut o conferință de presă atât de problematică, încât consiliera sa principală pentru Rusia, Fiona Hill, a recunoscut că s-a gândit să simuleze o criză pentru a opri situația. Potrivit unor surse, la întâlnirea din Alaska, vineri, lucrurile ar putea fi și mai rele, notează publicația Financial Times.

În timpul summitului de la Helsinki, Trump a fost criticat pentru modul în care a gestionat întâlnirea cu Putin, iar specialiștii consideră că la summitul din Alaska, problemele se vor intensifica. În al doilea mandat, președintele a favorizat loialitatea și a redus influența experților în politică externă, eliminând personalul cu experiență și promovând persoane mai puțin pregătite în domeniu.

Potrivit lui Eric Rubin, fost ambasador al SUA în Bulgaria, „se poate spune cu certitudine că Trump nu are niciun consilier politic care să cunoască bine Rusia și Ucraina”. În contextul pregătirilor pentru întâlnirea cu Putin, oficialii americani nu se pot baza pe sprijinul unor experți experimentați, iar pregătirile tradiționale, coordonate de Consiliul Național de Securitate, au fost drastically reduse.

Conform Digi24.ro, în luna mai, au fost concediați peste 1.300 de funcționari de la Departamentul de Stat, inclusiv analisti specializați în Rusia și Ucraina, iar personalul diplomatic a fost considerabil diminuat. Acest lucru a dus la un morale scăzut în rândul diplomaților, potrivit lui Rubin, și la lipsa unor posturi-cheie pentru gestionarea situației de la nivel înalt.

De asemenea, lipsa unor oficiali de înalt nivel, precum ambasadorul SUA în Rusia sau în Ucraina, ridică semne de întrebare privind pregătirea decorată pentru întâlnirea cu liderul rus. Senatorul interimar pentru securitate, Marco Rubio, și alți responsabili relevanți nu sunt încă în funcții definitive, ceea ce complică procesul de luare a deciziilor.

Source citează expertul în politică internațională, Anna Kelly, conform căreia „Trump primește permanent feedback de la echipa sa de securitate națională și de la reprezentanții Departamentului de Stat”. Deși oficialii susțin că reorganizarea departamentului va aduce beneficii, criticii subliniază că strictura administrativă duce la dezorganizare.

În plus, relația lui Trump cu Moscova a fost intens analizată încă din primul mandat, din cauza anchetelor legate de posibile legături între echipa sa de campanie și Rusia, precum și eforturile Kremlinului de a influența alegerile din 2016. În ultimii ani, echipa de politică externă a fost formată din experți respectați, însă mulți au plecat sau au fost eliminați, lăsându-i pe cei rămași fără sprijinul necesar pentru gestionarea situației.

Potrivit unui oficial american, procesul tradițional de consultare în politica externă a fost distrus în timpul administrației Trump, iar pregătirile pentru summitul din Alaska se desfășoară în condiții de incertitudine și improvizație.

Digi24 notează că Trump începe negocieri direct cu Putin, fără un secretar de stat adjunct sau un ambasador în Rusia, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența acestor discuții. În avansul summitului, președintele a afirmat că va fi o întâlnire de „sondare”, spunând că va putea decide în câteva minute dacă se pot încheia acorduri sau nu.

Experți în politică externă exprimă îngrijorare cu privire la abordarea relativ improvizată a președintelui, care poate fi vulnerabil în fața strategiilor și punctelor forte ale liderului rus. Daniel Fried, fost ambasador, subliniază că „nu poți lăsa pe cineva ca Trump să improvizeze, pentru că nu știe suficient”.

Amintind de controversa legată de anchetele privind implicarea Rusiei în alegeri, specialiștii consideră că aceste întâlniri pot aduce riscuri majore, mai ales în condițiile în care administrația Trump a fost caracterizată de o lipsă de personal dedicat și o gestionare nepronunțată a relației cu Moscova.