Ascensiunea și căderea absintului: lecții contemporane despre găsirea vinovaților

Tăria de culoare verde smarald, denumită „Zâna Verde”, a fost extrem de apreciată în Franța, având adepți celebri, precum Baudelaire și Van Gogh. Potrivit digi24.ro, un studiu recent realizat de profesorul Tao Wang, de la EM Lyon Business School, a relevat modul în care acesta a fost interzis în urmă cu peste un secol, fiind considerat o „otravă națională”, în urma unui proces sistematic de stigmatizare.

👉 Contextul istoric al stigmatizării absintului

La începutul anilor 1900, Franța se confrunta cu rate alarmante de alcoolism și înfrângeri militare, ceea ce a dus la îngrijorări privind identitatea națională. În acest climat, s-a dezvoltat noțiunea de „absintism”, descrisă de oamenii de știință ca o patologie cauzată de consumul de absint, susținând că provoacă simptome severe precum epilepsie și nebunie. Aceste temeri au dus la stigmatizarea acestei băuturi.

Producătorii de băuturi concurente au profitat de context, distanțându-se de absint prin campanii publicitare care îl denigrau. De asemenea, vinificatorii, afectați de o boală a viței de vie, au promovat vinul ca simbol al moștenirii franceze. Colaborarea acestora cu grupurile de abstinență și cu politicienii a consolidat atacurile asupra absintului, culminând cu interdicția din 1915, în plin război mondial.

👉 Relevanța mecanismului social al vinovaților în problemele contemporane

Cercetarea lui Wang arată că procesul de identificare a „țapilor ispășitori” se repetă și în prezent, având efecte în societate. Accentuarea prejudecăților pe baza unor dovezi limitate a fost evidentă și în cazul pandemiei de Covid-19, când atacurile asupra persoanelor de origine asiatică au prins avânt din cauza fricii și dezinformării.

Profesorul subliniază faptul că mecanismul social al găsirii vinovaților tinde să se activeze în momente de anxietate, transformând incertitudinea și frica în acuzații împotriva grupurilor vulnerabile. Acesta observă că rețelele sociale sunt acum o țintă similară, avându-se în vedere creșterea problemelor de sănătate mintală în rândul tinerilor, adesea corelată cu utilizarea acestora. „Oare cine va fi țap ispășitor în următoarea criză?”, întreabă Wang.