Raed Arafat reclamă fapte „de o gravitate deosebită” în dosarul „presupuselor angajări fictive” de la DSU. Acuzații aduse procurorului

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, reclamă fapte „de o gravitate deosebită”, descoperite recent în urma „verificărilor oficiale” privind crearea şi instrumentarea dosarului penal care vizează „pretinse angajări fictive la DSU”. Arafat afirmă că aceste verificări „au confirmat că procurorul şi-a atras în mod artificial competenţa în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite”. „Această constatare demontează fundamentul pe care a fost construit întregul dosar şi relevă o modalitate de exercitare a funcţiei de urmărire penală incompatibilă cu exigenţele legii”, adaugă Arafat. Potrivit acestuia, pe baza acestor „premise artificiale”, procurorul „a desfăşurat timp de peste un an urmărirea penală in rem fără ca persoanele vizate să fie informate şi fără ca acestea să îşi poată exercita drepturile procesuale”. Totodată, adaugă Arafat, au fost folosite „aceleaşi susţineri” pentru a obţine „autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică cu cel mai ridicat grad de intruziune”, timp de „aproape şase luni”. „În contextul dosarului penal privind pretinsele angajări fictive la DSU, mă văd nevoit să comunic public o serie de informaţii de o gravitate deosebită, care au fost recent descoperite în urma verificărilor oficiale efectuate cu privire la crearea şi instrumentarea acestui dosar. Aceste verificări au confirmat că procurorul şi-a atras în mod artificial competenţa în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite. Această constatare demontează fundamentul pe care a fost construit întregul dosar şi relevă o modalitate de exercitare a funcţiei de urmărire penală incompatibilă cu exigenţele legii”, explică Raed Arafat pe pagina sa de Facebook. Şeful DSU susţine că pe baza acestor „premise artificiale”, procurorul a desfăşurat timp de peste un an urmărirea penală in rem fără ca persoanele vizate să fie informate şi fără ca acestea să îşi poată exercita drepturile procesuale”. „În acelaşi timp, aceleaşi susţineri ale procurorului au fost folosite pentru a obţine autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică cu cel mai ridicat grad de intruziune, desfăşurate pe o perioadă de aproape şase luni. Escaladarea măsurilor nu s-a oprit aici. Procurorul a solicitat şi autorizarea unor percheziţii domiciliare împotriva persoanelor cercetate. Judecătorul de la Curtea de Apel a constatat însă caracterul vădit disproporţionat al acestor solicitări şi le-a respins. În loc să accepte controlul de legalitate exercitat de instanţă, procurorul a dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile aparţinând tuturor celor 13 persoane vizate, obţinând pe altă cale ceea ce instanţa refuzase să încuviinţeze”, explică Arafat. Secretarul de stat spune că, privite împreună, aceste împrejurări „nu reprezintă simple erori de apreciere şi nici opţiuni procesuale discutabile”, ci „descriu un mod de exercitare a acţiunii penale caracterizat prin fabricarea premiselor necesare dobândirii competenţei, ascunderea urmăririi penale faţă de persoanele vizate, utilizarea unor susţineri nereale pentru justificarea celor mai intruzive măsuri de supraveghere şi încercarea de a ocoli controlul exercitat de instanţă”. „Un asemenea mod de acţiune angajează problema răspunderii procurorului şi ridică întrebări fundamentale privind folosirea resurselor judiciare ale statului. Resurse umane, logistice şi financiare considerabile au fost consumate pentru susţinerea unui dosar construit pe premise plăsmuite, în loc să fie orientate către combaterea faptelor reale de criminalitate. Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, inclusiv cei chemaţi să o aplice. Atunci când instrumentarea unui dosar se bazează pe premise artificiale şi conduce la restrângerea gravă a drepturilor fundamentale, răspunderea nu poate rămâne doar o chestiune teoretică, ci trebuie asumată în toate formele prevăzute de lege”, mai spune Raed Arafat. În 27 martie, procurorii au făcut percheziţii la sediul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), într-un dosar care ar viza angajări fictive. Raed Arafat a declarat atunci că este o anchetă in rem, iar DSU a precizat că anchetatorii au solicitat documente relevante pentru clarificarea situaţiei investigate, care urmează a fi transmise în cel mai scurt timp, şi au ridicat telefoane mobile aparţinând unor angajaţi ai instituţiei. Ulterior, Raed Arafat a infirmat „categoric” existenţa unor posibile angajări fictive în cadrul instituţiei şi anunţa că a colaborat şi va colabora în continuare cu anchetatorii. „Adevărul trebuie stabilit pe baza faptelor, a documentelor şi a cadrului legal, nu prin speculaţii”, a transmis atunci Arafat. În 21 aprilie, şeful DSU a fost audiat la secţia militară a DNA, în cazul achiziţionării, în 2017, a unui elicopter, cu suma de 4 milioane de euro, pentru care nu s-ar fi plătit TVA, Arafat reafirmându-şi disponibilitatea de a colabora cu anchetatorii şi de a sprijini orice demers de aflare a adevărului, însă reclamând că „nu au fost prezentate niciun fel de elemente concrete care să indice existenţa unor fapte de natură penală”. „Extinderea acestor investigaţii cu privire la persoana mea şi la activitatea mea profesională, în absenţa unor indicii reale şi verificabile, ridică serioase semne de întrebare cu privire la temeinicia şi proporţionalitatea lor”, afirmă Arafat, care acuză o campanie de discreditare a sa, cu consecinţe asupra mecanismelor de intervenţie în situaţii de urgenţă”, mai spunea atunci Raed Arafat. Prejudiciul presupus s-ar ridica la aproximativ un milion de euro. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media