Profesorul Răzvan Rughiniș avertizează asupra efectelor emoționale ale chatbot-urilor AI

Profesorul Răzvan Rughiniș de la Facultatea de Automatică a Universității Politehnice din București explică, în cadrul unui interviu difuzat sâmbătă, că aplicațiile chatbot bazate pe inteligență artificială pot răspunde disproporționat nevoilor emoționale ale oamenilor, afectând dezvoltarea unor abilități sociale importante. %source% citează opinia profesorului care atrage atenția asupra riscurilor generate de această relație nesănătoasă cu tehnologia.

👉Impactul disproporționat al chatbot-urilor asupra nevoilor emoționale

Profesorul Răzvan Rughiniș susține că noile chatbot-uri creează un flux continuu de validare, care nu provine din relații umane autentice și care poate genera dependență. „AI-ul ne va învăța să interacționăm altfel. Și inclusiv să căutăm un tip de validare care nu aparține unor relații umane. Această validare continuă este nesănătoasă”, afirmă specialistul.

El mai explică că aceste instrumente digitale oferă un răspuns excesiv pozitiv nevoilor emoționale, ceea ce riscă să diminueze abilitățile de empatie și autocorecție ale utilizatorilor, afectând în special generațiile tinere expuse încă de mici la tehnologie. „Începem să ne pierdem niște abilități de empatie, de a ne corecta anumite formulări nepotrivite”, adaugă Rughiniș, subliniind importanța contextelor sociale reale pentru dezvoltarea tinerilor.

👉Creșterea IQ-ului și rolul tehnologiei în România

Conform profesorului, România beneficiază încă de un efect pozitiv numit Efectul Flynn, care presupune o creștere a IQ-ului la fiecare generație datorită bunăstării economice. „În România încă există această creștere, spre deosebire de state vestice ale Europei”, notează el, menționând contribuția adoptării accelerate a tehnologiei la vârste fragede, înainte de formarea completă emoțională.

Profesorul Dragoș Iliescu de la Universitatea București este citat ca un specialist care sprijină această idee, subliniind că noile tehnologii pot amplifica competențele dacă sunt folosite adecvat. Rughiniș recomandă folosirea inteligentă a chatbot-urilor pentru a înțelege lumea mai bine și pentru a explora perspective din domenii diverse precum medicina sau economia.

Profesorul Rughiniș atrage atenția asupra faptului că România folosește puțin AI-ul în industrie pentru a crește productivitatea, comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană. El descrie o situație economică globală dominată de speculații financiare legate de AI, care încă nu a produs o valoare economică reală și susținută. „La încheierea anului 2025, America va încheia o notă de plată cu cheltuieli de AI de 400 de miliarde și cu venituri... de maxim 50 de miliarde”, arată profesorul.

El avertizează asupra riscului ca înțelegerea economică și tehnologică să rămână distorsionată de această hiperfinanciare, iar industria să fie afectată în mod negativ, citând exemplul Boeing. Astfel, provocarea este de a identifica aplicații AI care să creeze o valoare economică reală în afara speculațiilor financiare.