stadiul discuțiilor despre crearea unei zone tampon în Ucraina

Liderii europeni analizează posibilitatea de a înființa o zonă tampon de 40 de kilometri între forțele ruse și cele ucrainene, ca parte a unui plan de pace pentru Ucraina, scrie Politico, citând mai mulți diplomați europeni. Potrivit acestora, această idee este una dintre ultimele soluții luate în considerare de oficialii militari și civili, în contextul unui scenariu postconflict sau de încetare a focului.

Deși detaliile legate de latimea zonei și modul în care Kievul ar putea accepta planul sunt încă necunoscute, oficialii nu sunt unaniți în privința acestei propuneri. Totodată, există temeri legate de concesiile teritoriale pe care Ucraina ar trebui să le facă. Conform site-ului digi24.ro, Statele Unite nu par să fie implicate direct în discuțiile despre această zonă tampon, deși această idee arată disperarea aliaților NATO de a găsi o soluție pentru oprirea războiului, care se apropie de cel de-al patrulea an.

Potrivit unor opinii citate de Politico, intenția de a bloca o pășune de teren pentru a forța pacea este un indiciu al lipsei de alternative pentru a evita un conflict prelungit. Liderul rus Vladimir Putin nu a manifestat intenția de a opri luptele, iar joi Moscova a lansat un atac rar asupra centrului Kievului, ucigând cel puțin 23 de persoane și avariind birourile Uniunii Europene și British Council. Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului, afirmă că „Se agăță de orice speranță”. El avertizează că „rusii nu se tem de europeni” și că, dacă credeau că observatori britanici și francezi îi pot descuraja, greșesc.

Deși diplomatizii europeni compară această eventuală zonă tampon cu diviziunea Germaniei din timpul Războiului Rece, ei evită termenii de „zonă de demarcație” față de Coreea de Nord și Coreea de Sud. Potrivit unui oficial european citat de digi24.ro, Putin și oficialii săi lucrează la înființarea unor astfel de zone tampon de-a lungul graniței cu Ucraina, însă detaliile exacte și implicațiile acestor planuri rămân necunoscute.

Numărul de militari necesar pentru patrularea acestor zone tampon reprezintă încă o preocupare majoră. Discuțiile includ o gamă largă, de la 4.000 la 60.000 de soldați, însă niciun stat nu și-a asumat încă un angajament clar. În același timp, președintele Donald Trump s-a distanțat de ideea unei trupe americane în această zonă. NATO încearcă să pregătească o forță de reacție de 300.000 de soldați pentru apărarea flancului estic, în cazul unui atac rusesc.

Un rol dublu pentru orice forță de menținere a păcii ar putea fi patrularea în apropierea zonei demilitarizate și antrenarea trupelor ucrainene, notează sursele. Totuși, aliații amână angajamentele publice și așteaptă detalii despre modul în care se vor desfășura aceste misiuni, precum și despre reguli de angajare și gestionarea unei eventuale escaladări din partea Rusiei.

Potrivit unor surse citate, discuțiile se continuă în condițiile în care anumite țări, precum Polonia și Germania, și-au exprimat reticență la trimiterea de trupe în Ucraina, în timp ce alte state, precum Estonia, au promis trupe. Se previzionează că Ucraina va continua să contribuie cu cea mai mare parte a forțelor în zonele de încetare a focului sau tampon.

De asemenea, oficialii de la Washington au comunicat că SUA vor juca un rol minim în garantarea securității Ucrainei, iar infosateliți și sprijin aerian sunt cele mai probabile forme de ajutor. Departamentul american al Apărării nu a răspuns solicitărilor de comentarii, însă potrivit unor oficiali europeni, SUA dispun de suficiente sateliți pentru a monitoriza orice încercare de încălcare a acordului de pace.

Potrivit sursei Digi24, toate aceste discuții și planuri au loc în cadrul unui „dans” diplomatic, unde liderii politici ai NATO și oficialii militari încearcă să se gândească la soluții rapide înainte ca situația să degenereze.