schimbări majore în politica militară a SUA și evoluția conflictului din Ucraina

În ultimele zile, Donald Trump a făcut declarații ferme despre sprijinul pentru Ucraina, promițând trimiterea unor arme suplimentare, notează digi24.ro. Liderul american a afirmat: „Vom trimite mai multe arme. Trebuie să o facem - ei trebuie să se poată apăra. Sunt loviți foarte tare.” Aceste comentarii reprezintă o revenire la un principiu istoric al politicii externe a Statelor Unite – opoziția față de agresiunea Rusiei.

Potrivit CNN, Trump a relaxat poziția față de livrările militare către Kiev, după o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Liderul ucrainean a declarat că discuțiile au vizat producția comună de arme și sistemele de apărare aeriană, în special rachetele Patriot esențiale pentru doborârea rachetărilor balistice rusești. Trump a vorbit și cu cancelarul german Friedrich Merz, care s-a oferit să cumpere astfel de rachete din SUA pentru a le trimite Ucrainei.

Se va observa o diferență clară față de politica lui Joe Biden, care a fost foarte detaliată în susținerea militară pentru Kiev. Biden a anunțat public toate armamentele livrate, evitând ascunderea informațiilor și riscul de escaladare bruscă a conflictului, scrie iarăși sursa citată.

Până acum, Trump a evitat o explicație completă a motivelor pentru care a modificat poziția, dar, spun specialiști, acest lucru poate fi o strategie pentru a evita escaladarea. În același timp, el încearcă să nu apropie prea mult SUA de o situație de conflict deschis cu Rusia, deși diferența față de Biden în privința armamentului rămâne evidentă.

Analizele arată că, în contextul în care Rusia aglomerează trupe în zona de frontieră a Ucrainei și lansează atacuri aeriene cu drone, situația pentru Kiev devine tot mai critică. Dronele rusești, cu cele mai înalte recorduri de utilizare, au provocat pagube mari, iar Ucraina raportează prezența a peste 160.000 de soldați rusi în apropierea frontului, ceea ce face ca lunile următoare să fie extrem de imprevizibile.

De asemenea, Kremlinul continuă să insiste asupra unor cereri maximaliste. Potrivit Ministerului de Externe rus, exprimat de șeful diplomației Serghei Lavrov pentru un ziar maghiar, cauza războiului trebuie rezolvată prin eliminarea „cauzelor profunde”, ceea ce înseamnă demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, ridicarea sancțiunilor și recunoașterea teritoriilor ocupate. Rusia reafirmă și opoziția față de aderarea Ucrainei la NATO și revendică inclusiv părți din Zaporojie și Herson.

Notează digi24.ro că, în ciuda manifestărilor diplomatice, adevăratul motiv al Rusiei continuă să fie dorința de a controla pe deplin Ucraina și de a menține influența în regiune, respingând orice negociere reală. Kremlinul vede în război o confruntare existențială și se opune unei soluții pacifiste rapide, ce ar putea submina moralul trupelor sale.

Între timp, situația de pe teren rămâne tensionată, iar apărarea aeriană a Kievului a fost supusă unor atacuri severe. Potrivit rapoartelor, fără reaprovizionare, situația armatei ucrainene se poate agrava, având în vedere concentrarea de trupe rusești din nord și est. Potrivit experților, drumul viitorului conflict va fi unul plin de incertitudini, iar ajutorul militar occidental va fi esențial pentru rezistență.

Conform celor mai recente analize, atât Trump, cât și Rusia, par să se întorcă la poziții mai dure, în încercarea de a negocia un posibil sfârșit al războiului. Putin a revenit la poziția de a accepta doar o pace sub forma capitulării și refuză orice negocieri reale, reafirmându-și cererile maximaliste. Kievul, condus de Zelenski, rămâne însă în poziție de rezistență, sprijinit destul de mult de aliații occidentali. Evoluția situației devine tot mai incertă, dar războiul continuă să facă ravagii în regiune.