Proteste antiguvernamentale persistă în Iran în ciuda represiunii și amenințărilor externe

Manifestațiile antiguvernamentale din Iran au continuat pentru a noua zi consecutivă, acoperind 26 dintre cele 31 de provincii, potrivit BBC. În urma intervenției dure a forțelor de ordine, cel puțin 19 persoane au murit. Pe fondul tensiunilor interne, președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au amenințat cu posibile intervenții, generând temeri în rândul oficialilor iranieni, care se simt vulnerabili în fața unor potențiale agresiuni externe.

👉Originea și extinderea protestelor antiguvernamentale în Iran

Protestele din Iran au început pe 28 decembrie, când comercianții din Marele Bazar din Teheran și-au închis magazinele ca semn de nemulțumire față de devalorizarea monedei locale și creșterea inflației. Inițial pașnice, manifestațiile s-au extins rapid și au adunat diverse categorii sociale afectate de criza economică și de corupție, acoperind în prezent 26 de provincii. Organizațiile umanitare au raportat cel puțin 19 victime în urma intervenției forțelor de ordine, care au agresat chiar și un spital din orașul Ilam, unde se adăposteau protestatarii răniți.

Sistemul judiciar iranian a transmis un mesaj ambiguu, prin vocea șefului său, Gholamhossein Mohseni Ejei, care a promis să asculte protestatarii cu „îngrijorări legitime”, dar a avertizat totodată că vor fi luate măsuri dure împotriva celor care incită la revolte. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a subliniat la rândul său că „revoluțiile trebuie să fie puși la locul lor”, reafirmând poziția fermă a regimului în fața manifestărilor.

👉Tensiuni regionale și reacții ale oficialilor iranieni la amenințările externe

Pe măsură ce protestele escaladează, tensiunile geopolitice s-au intensificat. Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au amenințat cu intervenții directe, iar iranienii percep această poziționare ca pe o continuare a unei politici agresive. Oficialii iranieni au declarat pentru Reuters că, după Venezuela, se tem ca Iranul să nu fie „următoarea victimă a politicii agresive a lui Trump”.

Israelul, prin vocea premierului Netanyahu, a reafirmat că nu va permite Iranului să-și reconstruiască programul de rachete balistice, după bombardamentele americane și israeliene din iunie 2025 asupra facilităților nucleare iraniene. Ministerul de Externe iranian a acuzat Israelul că încearcă să „submineze unitatea națională” prin declarațiile sale, iar purtătorul de cuvânt Esmail Baqai a condamnat declarațiile „oficialilor americani radicali” drept o „incitare la violență”.

Imaginile postate pe rețelele sociale au surprins mulțimi scandând pentru libertate în diverse orașe, inclusiv Yasuj și Teheran, unde protestatarii au folosit sloganuri directe împotriva conducătorilor țării și au făcut referire la revenirea familiei Pahlavi. Agențiile de știri și organizațiile pentru drepturile omului au documentat împușcături și violențe grave, precum cele petrecute în județul Malekshahi, unde soldați și protestatari au avut confruntări fatale.

Pe lângă numărul ridicat de victime și răniți, autoritățile au arestat aproape 1000 de persoane în legătură cu manifestațiile. Această situație complexă expune vulnerabilitatea regimului iranian, prins între presiunile interne și amenințările venite din exterior, într-un moment considerat de unii analiști drept cel mai dificil din ultimele decenii.