NATO planifică creșteri majore ale cheltuielilor de apărare, dar pentru unele țări europene este dificil să facă acest lucru

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), formată din 32 de țări, intenționează să crească significant cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu, investiind miliarde de dolari în arme și sisteme de securitate. Cu toate acestea, nu toate statele membre europene pot face față unui asemenea efort, având în vedere datoriile mari pe care le au deja, notează CNN.

Conform unei analize, creșterea cheltuielilor pentru apărare reprezintă un fenomen fără precedent în timpul păcii. Marcel Fratzscher, președintele Institutului german pentru cercetare economică, explică pentru CNN: „Este ceva fără precedent pe timp de pace să avem o creștere atât de masivă a cheltuielilor, mai ales pentru apărare.” Luna trecută, membrii NATO au stabilit ca până în 2035 să aloce cel puțin 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, mai mult decât dublu față de obiectivul actual de 2%, o majorare majoră solicitată și de fostul președinte american Donald Trump.

Potrivit sursei citate, această decizie vine în contextul în care statele NATO europene trebuie să răspundă amenințării Rusiei și să compenseze retragerea Statelor Unite din rolul tradițional de garant al securității regionale. Pentru atingerea acestor ținte, guvernele au trei opțiuni: reducerea altor cheltuieli, creșterea impozitelor sau contractarea de împrumuturi mai mari. Analistii avertizează, însă, că aceste variante sunt politice și economic dificil de aplicat pe termen lung, mai ales pentru țările foarte îndatorate, precum cele din Europa.

Multe țări nu au reușit să atingă obiectivul anterior de 2%, stabilit în 2014, și au crescut cheltuielile ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina din 2022. În prezent, se estimează că cele 23 de state membre ale UE care fac parte din NATO vor ajunge să atingă acest procent în acest an, conform datelor europene. Cu toate acestea, noile ținte impun o alocare mai mare, de 5% din PIB, pentru “nevoile de bază” ale apărării, cum ar fi armamentul, și alte 1,5%, pentru sprijinirea infrastructurii militare.

Analistul Frank Gill, de la S&P Global Ratings, susține că, pentru a atinge obiectivul de 3,5%, țările europene, inclusiv Marea Britanie, vor fi nevoite să contracteze împrumuturi enorme, ceea ce ar duce la o creștere semnificativă a datoriei publice. Potrivit estimărilor, această datoria suplimentară ar putea ajunge la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari până în 2035, punând presiune pe state precum Italia, Franța și Belgia, care deja au rate ale datoriei publice ridicate, de 135%, 113% și, respectiv, 105% din PIB, conform biroului european de statistică.

Prim-ministrul francez Francois Bayrou avertizează că țara sa riscă să fie "strivită de datorii", deoarece dobânzile la împrumuturile publice vor crește semnificativ dacă nu se iau măsuri. El a spus că dacă tendința continuă, dobânda pe care Franța trebuie să o plătească va ajunge la 100 miliarde de euro până în 2029 și va deveni cea mai mare cheltuială a guvernului. În același timp, Bruxelles-ul încearcă să faciliteze investițiile pentru securitatea statelor din UE, inclusiv prin excepții de la normele stricte privind cheltuielile publice și crearea unui fond de 150 de miliarde de euro pentru împrumuturi în domeniul apărării.

Potrivit lui Guntram Wolff, senior fellow la Bruegel, însă, multe țări refuză încă să crească semnificativ bugetul pentru apărare. "Pur și simplu nu o fac. Nu cheltuim mai mult", afirmă acesta. Spania, de exemplu, a declarat că nu va atinge obiectivul de 5%, motivând că acest lucru ar afecta cheltuielile pentru asistență socială. Anul trecut, cheltuielile de apărare ale Spaniei au fost de doar 1,28% din PIB, conform datelor NATO.