motor fabricat în China folosit pentru drone rusești

Un motor fabricat în China este transportat în secret către un producător de drone din Rusia, folosind companii paravan, pentru a evita sancțiunile occidentale, potrivit unor oficiali europeni din domeniul securității. Aceștia au analizat documente care confirmă această situație, citate de Reuters. Livrările au permis companiei ruse IEMZ Kupol să-și crească producția de drone de atac Garpiya-A1, în ciuda sancțiunilor impuse de SUA și UE în octombrie, menite să perturbe lanțul de aprovizionare al acesteia. Conform contractelor, facturilor și documentelor vamale, Kupol a semnat un acord cu Ministerul rus al Apărării pentru a produce peste 6.000 de drone Garpiya în acest an, față de 2.000 în 2024. Până în aprilie, peste 1.500 de drone au fost deja livrate, conform surselor.

Un document intern analizat de Reuters indică faptul că dronele Garpiya sunt utilizate pentru a ataca ținte civili și militare adânc în teritoriul ucrainean, fiind folosite în jur de 500 de ori lunar de Rusia. Potrivit agentiei de informații militare ucrainene, dronele cu rază lungă de acțiune au fost folosite atât în operațiuni militare, cât și pentru atacuri asupra țintelor civile. Oficialii europeni, care au solicitat să rămână anonimi din cauza sensibilității informațiilor, au menționat că anumite detalii din documente, precum costurile și datele contractuale, nu vor fi făcute publice.

Potrivit unui raport din septembrie, Reuters menționează că Kupol producea dronele Garpiya cu tehnologie chineză, inclusiv motoare L550E fabricate de compania Xiamen Limbach Aviation Engine. La un lună după acest raport, Uniunea Europeană și Statele Unite au impus sancțiuni mai multor companii implicate în fabricarea dronelor, printre care și firma chineză Xiamen. În urma acestor sancțiuni, o nouă companie chineză, Beijing Xichao International Technology and Trade, a început să livreze motoare L550E către Kupol, conform unor facturi și documente de transport analizate de Reuters.

Autoritățile din China și-au exprimat oficial poziția cu privire la aceste exporturi. Potrivit unui comunicat citat de digi24.ro, Ministerul chinez de Externe a spus că nu are cunoștință despre exporturile de piese pentru Garpiya și susține că a controlat vânzările externe de produse cu dublă utilizare, conform legislației naționale și obligațiilor internaționale. China condusă de Beijing afirmă că se opune sancțiunilor unilaterale și fără temei în dreptul internațional, date fiind deciziile luate de ONU. În același timp, oficiali europeni, inclusiv Kaja Kallas, au atras atenția asupra sprijinului pe care firmele chineze îl oferă Rusiei în conflict, considerând că acest lucru amenință securitatea europeană.

Potrivit unor experți, China produce aproximativ 75% din dronele de pe piață, majoritatea nefiind pentru scopuri militare, deși Rusia le folosește ca arme. Agentia de informații militare ucrainene a precizat că componentele din China, inclusiv motoarele și sistemele de navigație, au fost expediate către companii și apoi redirecționate către Rusia. Orut de livrare includea Beijing, Moscova și apoi Izhevsk, unde Kupol își are unitățile de producție, astfel încât aceste componente să poată fi exportate fără probleme vamale în China, a explicat o sursă europeană.

Raportul digital menționează că companiile aeriene chineze, precum Sichuan Airlines și China Southern Airlines, au transportat componente pentru drone către firme rusești sancționate, începând din octombrie. Potrivit cercetărilor, motoarele și alte componente ale dronelor Garpiya sunt asamblate în Rusia, folosind tehnologie chinezească și companii implicate în reexport.

În ciuda acestor practici, China susține că nu furnizează arme letale în conflictul ucrainean și aplică controale stricte asupra exporturilor de drone și piese. În ciuda presiunii internaționale, oficialii chinezi au afirmat că majoritatea dronelor produse sunt destinate pentru uz civil, fiind produse în proporție de 75%. Potrivit unor analize, dronele Garpiya sunt bazate pe modele iraniene Shahed, dar utilizează tehnologie chineză. Reuters subliniază că sarcina acestora este să contribuie la eforturile militare ale Rusiei, în timp ce Ucraina le folosește pentru a-și apăra teritoriul.