depozitare ilegală a deșeurilor toxice în mina de la Wittelsheim riscă să contamineze apa potabilă

O fostă mină de potasă din Wittelsheim, în Alsacia, a devenit subiectul unei probleme grave legate de depozitarea deșeurilor toxice. Potrivit informațiilor, peste 42.000 de tone de substanțe chimice periculoase au fost depozitate ilegal în adâncurile minei, care nu pot fi tratate în mod sigur. În timp ce aceste deșeuri se află sub o zonă cu cel mai mare sistem acvifer din Europa, specialiștii se tem că aceste substanțe pot ajunge în apa pe care o consumă milioane de oameni din Franța, Germania și Elveția.

Cercetătorii și activiștii atrag atenția cu privire la riscul unor consecințe devastatoare pentru mediu și sănătate. Un tribunal din Franța a decis în luna iunie să acopere aceste deșeuri cu tonete de beton pentru a preveni scurgerile, însă opinia publică și ecologiștii consideră această măsură insuficientă. Yann Flory, fost profesor de sport și activist care a protestat de peste 30 de ani contra depozitării, afirmă: „Nu o să se întâmple mâine. Poate că eu nu o să mai fiu afectat. Sunt prea bătrân. Dar copiii mei, nepotii mei, cu siguranță vor fi afectați”. Potrivit lui Flory, riscul unei contaminări permanente a apei pe care o bem este tot mai mare, iar depunerile de metale grele, mercur, arsenic și cianură din adâncuri nu pot fi eliminate ușor.

Conform digi24.ro, acviferul, situat la doar 5 metri de suprafață, se află deasupra unei rețele subterane de aproape 125 de kilometri de tuneluri, formate din vechea mină de potasă. În interior, se află reziduuri de metale grele și substanțe periculoase, unele depozitate ilegal, ceea ce crește riscul de scurgere. Rapoartele arată că aici s-ar afla și alte materiale toxice. Pe parcursul timpului, mina a fost folosită ca depozit de deșeuri industriale din toată lumea, doar că roca din jur este în continuă mișcare din cauza activităților din zonele apropiate și a efectelor schimbărilor climatice. Cel mai grav, tavanul minei se lasă cu aproximativ 2 centimetri pe an, iar cercetările arată că în următorii 300 de ani apa va ajunge să umple treptat galeriile.

Există și opțiuni pentru a limita infiltrațiile de substanțe toxice, precum sigilarea tunelurilor sau eliminarea completă a deșeurilor, însă aceste acțiuni sunt costisitoare. În cazul eliminării, suma estimată ajunge la circa 65 de milioane de euro. Metalelor grele prezente în apă li s-au atribuit probleme de sănătate precum cancer, boli neurologice și leziuni ale rinichilor, acestea fiind acumulate în corpul oamenilor în timp. De asemenea, riscul pentru fauna sălbatică, precum viețuitoarele din râu și zonele umede alimentate de acvifer, este considerat extrem de periculos pentru biodiversitate, notează sursa citată.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis recent că deșeurile toxice pot rămâne în continuare depozitate în mină, întrucât tunelurile sunt prea deteriorate pentru a permite o eliminare sigură. Minerii, care au fost informați inițial că deșeurile urmează să fie păstrate doar 30 de ani, se simt trădați. În 1997, transformarea minei în depozit de deșeuri părea o soluție de salvare după închiderea oficială a exploatării, însă realitatea s-a dovedit diferită. Jean-Pierre Hecht, unul dintre muncitori, spera că tehnologia modernă va ajuta la tratarea și reciclarea deșeurilor, însă un incendiu din 2002, ce a emis fum toxic, a forțat închiderea definitivă a centralei.

De-a lungul timpului, mai multe mine de sare și potasă s-au prăbușit, provocând alunecări de teren și alte fenomene de subsidență. Comunitatea europeană din Alsacia va face apel împotriva deciziei de a închide definitiv depozitul cu beton, susținând că situația este una foarte periculoasă. Conform unor surse, reprezentanții locali doresc să îi readucă în atenție pe cetățeni și aleși pentru a preveni o posibilă „bomba cu ceas” sub picioarele lor.