cercetătorul Luke Kemp avertizează asupra riscului unui colaps global

Conform unui studiu recent citat de digi24.ro, cercetătorul Luke Kemp de la Universitatea din Cambridge avertizează că nu putem stabili o dată exactă pentru ziua judecății de apoi, dar analiza celor 5.000 de ani de civilizație arată că autodistrugerea este foarte probabilă. Kemp expreasă un pesimism profund cu privire la viitor, în noua sa carte „Blestemul lui Goliat”, care a fost scrisă în șapte ani și integrează lecțiile desprinse din analiza a peste 400 de societăți.

El atrage atenția că, deși oamenii sunt fundamental egali, societățile au fost adesea conduse spre prăbușire de către elite imbogățite și obsedate de statut. Notează că, în trecut, unele colapsuri au avut și efecte pozitive pentru cetățenii obișnuiți, însă civilizația modernă, profund interconectată și inegală, riscă să ducă la un colaps social de proporții fără precedent. Un semnal de alarmă îl reprezintă liderii care sunt descriși drept „versiuni umblătoare ale triadei întunecate” - narcisism, psihopatie și machiavellism – într-un context global amenințat de criza climatică, arme nucleare, inteligență artificială și roboți ucigași.

Potrivit lui Kemp, aceste amenințări nu sunt o simplă coincidență. El repetă ideea că, dacă vrem să evităm un dezastru global, trebuie să învățăm să fim mai buni, să trecem la societăți democratice autentice și să eliminăm inegalitatea. Un pas important în acest sens a fost renunțarea la termenul de „civilizație”, pe care Kemp îl consideră o propagandă a conducătorilor. El afirmă că, în anumite regiuni precum Orientul Apropiat, China, Mesoamerica sau Anzi, nu vedem civilizație, ci război și sacrificii umane, reprezentând o formă de regres față de societățile egalitare ale vânătorilor-culegători, care au durat sute de mii de ani.

El folosește termenul de „Goliat” pentru a descrie societățile bazate pe dominație, precum Imperiul Roman, unde statul și bogații sunt peste cetățeni și unde ierarhiile sunt foarte rigide și opresive. Kemp relatează că aceste societăți au avut nevoie de trei tipuri de „combustibil goliat”: primul, surplusul de cereale, necesar pentru susținerea elitelor și a războiului; al doilea, armamentul monopolizat de elite înarmate cu arme mai avansate; și, în sfârșit, „terenul învelit”, locurile în care oceanele, râurile sau munții împiedicau migrația și revoltele.

Analizează și cauza declinului acestor societăți, pe care el le consideră blestemate din cauza inegalității. Kemp subliniază că, de-a lungul istoriei, creșterea disparității a fost precedată mereu de colapsuri, precum cele ale civilizației maya sau Imperiului Roman. Cu toate acestea, în trecut, aceste prăbușiri regionale au eliberat populațiile dintr-o anumită dependență de dominație, îmbunătățind uneori sănătatea și înălțimea oamenilor, precum se arată în cercetări. În prezent, Kemp avertizează, traiectoria este total diferită – un colaps global ar fi dezastruos pentru întreaga umanitate, în condițiile în care societățile noastre sunt acumbre conectate și depind de un singur sistem economic mondial, capitalismul.

El menționează trei motive pentru care un eventual colaps mondial ar fi mai grav decât cele din trecut: utilizarea armelor nucleare, dependența de infrastructură globală și creșterea riscurilor asociate schimbărilor climatice și tehnologiilor periculoase. Kemp notează că procesul de 5.000 de ani de în egalitate și capturarea politicii de către elite face ca devastarea să fie aproape inevitabilă. În trecut, însă, unele civilizații au avut perioade de revenire după colaps, dar astăzi, orice dezastru ar duce la o situație globală, aproape ireversibilă.

„Goliatul global” reprezintă sfârșitul civilizației, afirmă Kemp, iar scenariile posibile sunt autodistrugerea sau o schimbare fundamentală a societății. El crede că primul scenariu este mai probabil, dar adaugă că există modalități de a evita acest dezastru, precum dezvoltarea unor societăți democratice adevărate și reducerea inegalităților prin impozitare și reforme radicale. Kemp sugerează eliminarea termenului de civilizație, considerându-l propagandă, și critică modelele autoritare și centralizarea puterii, afirmând că oamenii au înclinație naturală spre cooperare și justiție.

Un mesaj clar pentru indivizi, citat conform News.ro, este că „pentru a salva lumea, primul pas este să încetezi să o distrugi”. El recomandă evitarea colaborării cu mari companii sau industria armamentelor, să împartă puterea și să nu accepte relații bazate pe dominare. Deși este conștient de dificultatea de a schimba această traiectorie, Kemp rămâne pesimist, dar afirmă că acțiunea și implicarea pot face diferența. Încheie prin a menționa că, chiar dacă nu se poate evita complet colapsul, cel mai important este să ne implicăm în lupta pentru o societate mai justă și sustenabilă.