arbitraj de pace între Armenia și Azerbaijan la Washington

Armenia și Azerbaijan vor semna un acord de pace istoric în cadrul unui summit la Washington, mediat de Statele Unite, relatează digi24.ro

Liderii Armeniei și Azerbaidjanului se pregătesc să semneze vineri, în capitala Statelor Unite, un acord de pace de lungă durată, menit să pună capăt conflictului teritorial ce a durat zeci de ani între cele două foste republici sovietice. Potrivit președintelui american Donald Trump, acest moment reprezintă un punct de cotitură, fiind singurul efort reușit până acum pentru a încheia conflictul, datorită intervenției americane.

„Mulți lideri au încercat să pună capăt războiului, fără succes, până acum. (Acest lucru se întâmplă acum) datorită lui Trump,” a menționat fostul președinte pe rețeaua sa socială Truth Social. Trump a precizat că ceremonia de semnare va avea loc în timpul acestui summit istoric din Washington, la care vor participa președintele azerei Ilham Aliev și premierul armean Nikol Pasinian. El va avea întâlniri separate cu cei doi lideri pentru a semna acorduri bilaterale, înainte de semnarea acordului tripartit, programată pentru ora locală 16:15, adică 20:15 GMT.

Un aspect important al acordului, citat de CBS, este că oferă Statelor Unite dreptul de a dezvolta un coridor de 43 de kilometri pe teritoriul Armeniei, numit "Calea Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională" (TRIPP). În ciuda acestor informații, Casa Albă nu a răspuns întrebărilor agenției AFP.

În Armenia, premierul Nikol Pasinian a confirmat că va întreprinde întâlniri cu președintele american pentru a consolida relațiile și parteneriatul strategic. Guvernul armean a adăugat că o întâlnire trilaterală între Trump și liderii din Armenia și Azerbaidjan va avea loc pentru a stimula pacea și dezvoltarea economică în regiune. Ultima confruntare directă dintre Pasinian și Aliev, ce a avut loc pe 10 iulie la Abu Dhabi, nu a dus la niciun progres semnificativ, notează digi24.ro.

Enclava Karabah, recunoscut internațional ca parte integrantă a Azerbaidjanului, a fost timp de trei decenii controlată de separatiștii armeni, după un război câștigat în urma destrămării Uniunii Sovietice. Războiul a provocat exodul aproape complet al azerilor din regiune. Azerbaijan a recucerit inițial enclava în 2020, apoi total în septembrie 2023, în cadrul unei ofensive rapide, ceea ce a dus la evacuarea a peste 100.000 de armeni.

Potrivit site-ului digi24.ro, în martie, Baku și Erevan au convenit asupra unui text de tratat de pace, considerat de unii un punct de cotitură, însă Azerbaidjan cere ca Armenia să își modifice Constituția pentru a renunța oficial la orice pretenții teritoriale asupra Karabah. Această solicitare ar rupe legăturile Armeniei cu regiunea, pe care armenii o consideră patria lor străveche. Premierul Nikol Pasinian s-a arătat dispus să urmeze aceste modificări pentru a obține pacea durabilă, planificând un referendum constitutional în 2027. Însă trauma pierderii enclavei continuă să divizeze Armenia, rămânând un subiect sensibil în discursul politic al țării.