România depinde de investiții în legumicultură modernă pentru a-și reduce importurile
În 2025, România a importat legume în valoare totală de peste 800 de milioane de euro, majoritatea fiind aduse în sezonul rece, când producția internă nu face față cererii. În acest context, Marian Brezeanu, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, afirmă că viitorul sectorului legumicol românesc depinde de dezvoltarea spațiilor protejate moderne, conform ziaruldebacau.ro.
👉 Nevoia de investiții în sere și solarii
În cadrul emisiunii ZF Agropower, Brezeanu a subliniat că „România are nevoie urgentă de investiții în sere și solarii pentru a reduce deficitul comercial și pentru a face față efectelor schimbărilor climatice”. El a adăugat că viitorul legumiculturii va fi, în mare parte, în spații protejate, axându-se pe o „legumicultură intensivă, cu producții mari, destinate supermarketurilor, hipermarketurilor și piețelor”.
Actuala infrastructură este insuficientă pentru a acoperi necesarul pieței, România dispunând de aproximativ 4.500 de hectare de spații protejate, dintre care doar 365 de hectare sunt sere. Comparativ, suprafața totală cultivată cu legume în câmp depășește 93.000 de hectare, ceea ce înseamnă că mai puțin de 5% din suprafața legumicolă beneficiază de protecție.
👉 Impactul schimbărilor climatice asupra producției agricole
Brezeanu a discutat și despre impactul schimbărilor climatice asupra fermierilor, remarcând că „ajungem în luna iulie și nu mai reușim să culegem fasole sau tomate în câmp”. Temperaturile ridicate și seceta favorizează apariția bolilor și a dăunătorilor, afectând grav producțiile agricole. El a subliniat că anumite soiuri importate nu sunt adaptate condițiilor climatice românești.
În acest sens, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău lucrează la dezvoltarea propriilor soiuri adaptate. Un exemplu este soiul de fasole „Auria de Bacău”, care performează bine în spații protejate, dar suferă din cauza secetei din verile fierbinți. Instituția are 28 de angajați, inclusiv 14 cercetători, și desfășoară activități de cercetare finanțate din diverse surse, precum fonduri europene și guvernamentale.
