temperaturile crescute devin tot mai frecvente și mai lungi în Europa, afectând economia

Perioadele cu temperaturi extrem de ridicate devin din ce în ce mai frecvente și mai lungi, iar efectele negative asupra economiei europene se vor intensifica în următoarele decenii, potrivit euronews.com. Regiunile precum Cipru, Croația, Portugalia, Malta, Spania și România se așteaptă la cele mai mari pierderi economice, ajungând chiar peste 2,5% din PIB până în anul 2065.

Un studiu citat de sursă notează că anul trecut a fost cel mai cald din istorie, atât în Europa, cât și la nivel global, iar temperaturile au depășit recordurile din 1850 până acum. Ultimul deceniu a fost cel mai cald înregistrat vreodată, relatează euronews.com. Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, conform unui raport privind climatul în Europa. Creșterea temperaturilor și frecvența valurilor de caldura deja au avut un impact semnificativ asupra economiei continentului, în ceea ce privește scăderea Produsului Intern Brut și a productivității muncii.

Potrivit unui raport al OCDE din 2024, datele de la peste 2,7 milioane de firme din Europa, Japonia și Coreea de Sud au arătat că zilele caniculare și valurile de caldură scad productivitatea muncii. Creșterea numărului de zile cu temperaturi peste 35°C duce la o reducere a productivității cu aproximativ 0,3%, iar temperaturile peste 40°C pot reduce acest indicator cu peste 1,5%. În condiții extreme, pierderile pot ajunge până la 2,7%.

În Europa, cei mai afectați sunt țările cu climat mai cald, precum Cipru, Croația, Portugalia, Malta, Spania și România, care pot ajunge la pierderi de peste 2,5% din PIB până în următorul deceniu, notează euronews.com. Grecia, Italia și Franța vor suferi, de asemenea, pierderi semnificative, în timp ce țările din Nord, ca Danemarca sau Finlanda, se vor confrunta cu efecte mai mici.

Conform sursei, impactul asupra economiei va crește în timp, chiar și în zonele mai reci. Proiecțiile sugerează că aceste pierderi vor ajunge până la aproape 1,2% din PIB în cazul Europei până în 2065, dacă nu se iau măsuri de adaptare.

Studiile arată și că temperaturile ridicate afectează și productivitatea muncii. În Spania, de exemplu, productivitatea a scăzut cu 0,22% între 2000 și 2021, din cauza valurilor de caldură, iar în alte țări precum Ungaria și Italia, pierderile sunt similare. Regiunile nordice, însă, precum Danemarca și Finlanda, vor fi mai puțin afectate.

Specialiștii subliniază că este nevoie de măsuri de adaptare, nu doar de atenuare a schimbărilor climatice. Printre acestea, se numără reglementarea programului de lucru în aer liber, extinderea spațiilor verzi și implementarea sistemelor de avertizare timpurie. David Garcia-Leon, consilier la Ministerul Agriculturii din Spania, menționează că aceste practici trebuie extinse urgent în întreaga Europă pentru a reduce impactul valurilor de caldură. Potrivit lui, politica publică trebuie să susțină aceste măsuri, pentru a evita scăderi dramatice ale productivității și pentru protejarea sănătății lucrătorilor în condiții extreme.