Riscul unui acord de pace compromis în Ucraina și pericolul unui viitor ultranaționalist

Ucrainenii și experiențele de pe câmpul de luptă sunt adesea utilizați pentru a alimenta discursul ultranaționalist, atrage atenția specialistul în studii totalitare, dr. Ian Garner. Potrivit acestuia, istoria ne arată că, în urma unor conflicte suplinite cu dezamăgiri și traume, veteranii se întorc acasă cu convingerea că numai forța poate salva națiunea, răspândind haos și politici revansarde. Aceste tendințe pot duce la o creștere a violenței și a instabilității sociale, mai notează Garner, citat de digi24.ro.

În contextul actual, relațiile dintre Vladimir Putin și Donald Trump devin un punct cheie, potrivit analizei, cu potențialul de a influența soarta Ucrainei. Potrivit unor surse, dacă Trump reușește să-l convingă pe Putin să accepte un acord unilateral, acesta ar putea duce la o situație similară cu cea din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, sau să lase Ucraina într-o stare de blocaj, sub ocupație brutală. Se observă că, dacă un astfel de acord ar fi impus fără reprezentarea reală a Ucrainei, rezultatul ar alimenta resentimentul veteranilor și ar putea declanșa o reacție violentă.

Un element important menționat de site-ul citat este fraza «schimb de teritorii», un eufemism pentru cedarea unei vaste zone ucrainene ocupate. În realitate, această formulare ascunde o posibilă capitulare a Ucrainei, ceea ce ar putea duce la o resentimentare durabilă și la o recrudescență a conflictelor, mai afirmă Garner. Liderii ucraineni, precum președintele Volodimir Zelenski, afirmă răspicat că nu vor ceda teritorii, dar presiunea internă și contextul geopolitic complică foarte mult această poziție. În ultimii ani, Ucraina s-a ghidat după amintirea eșecurilor anterioare ale acordurilor Minsk și a încălcărilor repetate ale Memorandumului de la Budapesta, semn al preocupărilor pentru securitatea suveranității sale.

Conform CNBC, cea mai dureroasă imagine rămâne cea a civililor uciși în Bucea și Irpin, demonstrând gravitatea conflictului. Soldații de pe front, ale căror pierderi sunt estimate la peste 50.000 de vieți, refuză orice cedare față de Rusia. Un soldat a declarat că luptele vor continua “până când Rusia va suferi pierderi suficiente”, subliniind rezistența ucraineană. O astfel de poziție face ca orice acord de pace să fie perceput ca o înfrângere umilitoare și să crească riscul unei reacții violente, mai notează publicația.

Este crucial să înțelegem că războiul împotriva Ucrainei are la origine imperialismul mesianic și paranoia Kremlinului, care consideră existența independenței ucrainene o amenințare existențială. Se menționează că, de la înfrângerile din 2014 și până în prezent, propaganda rusă a acuzat Kievul de “nationalism” și “nazism”, deși aceste acuzații sunt considerate false în cadrul comunității internaționale. Războiul lui Putin a fost întotdeauna o luptă donquijotescă pentru o civilizație imaginată, subliniază Garner, comparându-l cu ambițiile marilor conducători precum Petru cel Mare sau Stalin.

În același timp, eșecul politicilor occidentale față de Rusia a lăsat urme adânci. După anexarea Crimeii, în 2014, și până în 2022, abordarea europeană a fost deseori una de “business as usual”, ridicând întrebarea dacă această strategie a alimentat disfuncționalitatea și resentimentele interne ale Ucrainei. Un procent mare de ucraineni, în vara trecută, sprijineau aderarea la UE, dar această susținere poate fi redusă rapid în cazul unei noi înțelegeri care să decredibilizeze eforturile de independență, și dacă o astfel de înțelegere ar fi văzută ca o “trădare” a valorilor naționale, susține sursa citată.

Totodată, omul politic și activistul Valerii Zalujnii ar putea juca un rol important în viitorul politic al țării, unii temându-se că, în cazul unei ascensiuni din partea unor lideri radicali, Ucraina s-ar putea îndrepta spre o politică mai radicalizată, chiar militarizată, sau chiar spre un proiect nuclear, pentru a contrabalansa amenințările externe. Freud, personajul politic ucrainean, este considerat o posibilă figură influentă în acest sens, dar perspectiva este una pesimistă, având în vedere traumele și resentimentele ce pot exploda.

Ion Garner avertizează că, deși democrația ucraineană a rezistat tentației extremelor și a încercat să-și consolideze normele democratice, pericolul unor retrogradări către ultranaționalism nu poate fi exclus. Doi factori extremi sunt menționați: sprijinul limitat pentru extremiștii de dreapta, care au atins un maxim de 6% în sondaje, și riscul ca, în condițiile destrămării societății, să apară lideri care să exploateze resentimentele și dezmățul social pentru a prelua puterea.

Potrivit unui articol de pe digi24.ro, situația geopolitică rămâne volatilă, iar tensiunile dintre Rusia și Occident nu păreau să se diminueze. Liderii europeni și americani, precum Emmanuel Macron și Joe Biden, au arătat dispoziție de ajutor, dar în același timp s-au arătat nehotărâți sau lipsiți de acțiune concretă, iar un sprijin mai substanțial pentru Ucraina întârzie. În plus, persistența scepticismului față de aderarea la NATO și UE, combinată cu traumele din război, riscă să întărească forțele radicale interne, în special în rândul militarilor sau naționaliștilor.

Finalmente, și dacă Kremlinul va încheia un acord cu Trump în privința Ucrainei, avertizează Garner, acest lucru s-ar putea dovedi mai nociv decât benefic. În mediul actual de tensiune, premisa unui compromis consolidează riscul unei noi invazii ruse. În opinia sa, pacea poate fi obținută doar prin negocieri grele, compromisuri reciproce și o vizune clară pentru ceea ce va urma după semnarea acordurilor. Cât despre imaginea unei ucraineni fragili și traumatizați, aceasta va rămâne în memoria colectivă multă vreme, alături de amintirea durerii provocate de război.