Propunerea bugetară a UE pentru 2028-2034 a stârnit dezbateri aprinse și nemulțumiri în rândul liderilor europeni

Comisia Europeană a inițiat, miercuri, negocierile privind planul de cheltuieli pentru următorii șapte ani, începând din 2028, o procedură ce va dura circa doi ani. În cadrul acestei inițiative, Bruxelles-ul a propus un buget total de două trilioane de euro, cu accent pe creșterea competitivității economice, apărare și reforme ale fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, afirmă că bugetul este mai mare, mai inteligent și mai ambițios, aducând beneficii cetățenilor, companiilor și partenerilor europeni. Potrivit citatează News.ro, ea susține că “bugetul este mai mare. Este mai inteligent și mai ambitios. Este în beneficiul cetățenilor noștri și al companiilor noastre, al partenerilor noștri și al viitorului nostru.”

Se estimează că noul buget va reprezenta 1,26% din venitul național brut al celor 27 de state membre, față de 1,13% în actualul ciclu de șapte ani. Majoritatea fondurilor vor proveni tot din contribuțiile guvernelor naționale, însă se propun noi metode de atragere a fondurilor proprii, inclusiv un impozit pe marile companii cu cifre de afaceri peste 100 de milioane de euro în UE, pentru a crește veniturile din surse directe.

Cu toate acestea, există rezerve din partea europarlamentarilor. Potrivit Politico, aceștia menționează că, deși bugetul a crescut, ajustările influențate de inflație au fost interpretate eronat drept creșteri reale. Siegfried Mureșan, deputat european din partea PPE, de centru-dreapta în România, declară: “Comisia Europeană va prezenta diferite linii bugetare, care au crescut. Dar, desigur, dacă bugetul rămâne la același nivel, atunci mai multe linii bugetare ar trebui să scadă.”

Un punct critic ridicat de organizatii și fermieri îl constituie reducerea fondurilor alocate agriculturii. Dacă în ultimul buget pentru Politica Agricola Comună (PAC) au fost destinate 386,6 miliarde de euro, acum fondurile pentru agricultură s-au redus la 300 de miliarde. Mai mult, aceste fonduri au fost integrate într-un nou fond comun pentru “planuri de parteneriat naționale și regionale”, ceea ce a stârnit nemulțumirea fermierilor protestatari care consideră insufficientă alocarea.

Potrivit fundației Digi24.ro, în timp ce majoritatea fondurilor vor veni din contribuțiile propriilor state, Comisia a propus noi taxe pe deșeurile electrice, marile companii și produsele din tutun, având ca scop colectarea a între 25 și 30 de miliarde de euro anual pentru rambursarea datoriei comune a UE, folosită pentru sprijinirea redresării post-Covid. În plus, prețurile la țigări urmează să crească cu 1-2 euro pe pachet, iar produsele alternative, precum țigările electronice, vor fi supuse unor rate minime de accizare.

În același timp, bugetul pentru biodiversitate va fi redus, fiind absorbit într-un program mai larg pentru “clima și mediul”, destinat să reprezinte 35% din buget, adică aproximativ 700 de miliarde de euro. Nicolae Negru, de la ONG-urile de mediu, notează că aceste schimbări pot duce la pierderea finanțării pentru protecția naturii, iar UE se confruntă deja cu un deficit de 37 de miliarde de euro pentru biodiversitate.

Potrivit Conform Digi24.ro, regiunile din estul Europei, în special cele învecinate cu Ucraina, Rusia și Belarus, au obținut o victorie, urmând să primească mai multe fonduri pentru nevoile de securitate și cele economice. Totodată, propunerile de noi venituri nu includ extinderea sistemului UE de comercializare a emisiilor pentru construcții și transport rutier.

Comisia a anunțat și un sprijin de 100 de miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei, precum și intenția de a mări semnificativ fondurile pentru modernizarea infrastructurilor electrice, de la 6 miliarde la 30 de miliarde de euro, pentru reducerea prețurilor energiei.

Propunerea prevede de asemenea creșterea de cinci ori a fondurilor pentru tehnologii digitale, ajungând la aproximativ 54,8 miliarde de euro. Von der Leyen subliniază că “Comisia dorește să multiplice de cinci ori fondurile pentru tehnologiile digitale”, pentru a face față competiției globale.

Alocările pentru securitate și apărare vor fi, de asemenea, majorate considerabil, de la 1,7 miliarde la 17,7 miliarde de euro, ceea ce a fost salutat de europarlamentari precum Hannah Neumann, care susține că “aceasta demonstrează o ambiție binevenită.” În plus, programul Orizont Europa pentru cercetare și inovare va fi dublat, ajungând la 175 de miliarde de euro, fiind unul dintre cele mai mari fonduri de acest fel din lume.

Critici au venit și din partea liderilor regionali și locali, care se tem de centralizarea excesivă a fondurilor și de posibilitatea ca guvernele centrale să poată controla și distribui resursele în mod politic, în detrimentul proiectelor locale.

În concluzie, propunerea de buget a UE pentru perioada 2028-2034 stârnește controverse și dezbateri intense în Parlamentul European, partidele fiind în discuții pentru a găsi cel mai bun compromis. Conform digi24.ro, pentru a deveni efectiv, planul trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre și de Parlament, fiind un moment decisiv pentru viitorul finanțării europene.