Nașterea ziarului "Deșteptarea" în agitația unui decembrie de foc
Nasterea ziarului "Deșteptarea" a avut loc într-un decembrie încărcat de schimbări, un decembrie care a transformat orașul lui Bacovia într-un focar de evenimente remarcabile. Cerul, învăluit în culorile unui curcubeu, anunța schimbările majore care aveau să se întâmple. Ce părea etern s-a prăbușit ca un castel de nisip, iar precum în legenda meșterului Manole, nouă meșteri ai condeiului din Bacău și-au îndreptat penițele spre adevăr și eliberarea cuvântului.
"Astăzi poate fi prima zi din noua noastră viață, și ne-o vom alege cum vrem noi să ne fie" – cu această hotărâre curajoasă, certificatul de naștere al ziarului "Deșteptarea" a fost semnat. A fost o victorie a momentului prielnic, un moment care a marcat începutul unei noi ere în jurnalismul local.
Un început binecuvântat
În tumultul acelor zile, un eveniment a adus liniștea: vizita episcopului Ioachim al Hușilor, cunoscut și sub numele de civil Părintele Mareș, născut în comuna băcăuană Măgirești. Evenimentele l-au găsit la biserica Sf. Nicolae, unde a slujit ani întregi, și primul său impuls a fost să ne pună sub protecție divină. Această binecuvântare a confirmat că "Deșteptarea" era sub ocrotire divină.
Vizite diplomatice
În februarie 1990, redacția a primit vizita doamnei Birgite Anders, atașat cultural al ambasadei est-germane, însoțită de unul dintre consilierii săi. Aflaseră că la Bacău fusese editat primul cotidian județean și au venit să ofere sprijin moral și logistic. Ulterior, tipografia trustului de presă din Karl-Marx-Stadt a fost dispusă să ofere utilaje tipografice, impresionată de tirajul zilnic de 120.000 - 130.000 de exemplare.
Solidaritatea gazetărească
Gazetarii nu cunosc distanțe când vine vorba de solidaritate. Reporterul Jon Magnus de la cel mai important cotidian norvegian, VG/Verder Gangs, a ajuns la Bacău pentru a documenta starea presei post-revoluționare românești. În mai puțin de trei luni, s-a întors cu doi colegi de redacție și cu un microbuz plin de echipamente specifice gazetăriei - faxuri, reportofoane, mașini de scris. Această demonstrație tehnologică a fost o minune pentru noi, iar norvegienii ne-au cucerit inimile.
Neprietenii ziarului
Existau și adversari. Inițial prieteni ai jurnaliștilor, tipografii au devenit "teroriști" la scena deschisă, cerând "prime speciale" și băuturi pentru tipărirea publicației. Pactul de solidaritate s-a transformat într-unul de agresiune. Sub presiunile noilor autorități județene, spațiul tipografic a fost redistribuit, limitând apariția "Deșteptării" la o singură ediție pe săptămână și amenințând locurile de muncă ale redacției. Prima tentativă de puci a fost dejucată, dar liniștea era departe.
Tentative de puci
În mai 1990, doi "tovarăși democrați" din conducerea CJFSN au încercat să preia ziarul. Intervenția promptă a întregii redacții a desfășurat situația, dând dovadă că fuga poate fi uneori sănătoasă. Astfel, istoria gazetei băcăuane a continuat.
Concluzie
În fața provocărilor și a triumfurilor, "Deșteptarea" și-a continuat drumul, păstrându-și principiile și integritatea. Povestea sa rămâne un exemplu de curaj și determinare în jurnalismul românesc.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
