Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Viața poetului național Mihai Eminescu continuă să stârnească fascinație, fiind presărată cu detalii mai puțin cunoscute și controverse, potrivit unei analize %source%. Deși cunoscut în principal pentru creațiile sale literare, destinul său personal a fost marcat de trăiri intense, culminând cu finalul său trist și modest.
Eminescu a continuat să compună poezii până aproape de sfârșitul vieții, versurile fiind găsite într-un mic carnețel în buzunarul halatului său de spital. Moartea sa, la data de 15 iunie 1889, a survenit într-un sanatoriu de boli mintale din București, într-o atmosferă sobră, departe de recunoașterea culturală ulterioară. Această detaliere pune în lumină condițiile simple în care a sfârșit marele poet.
Pe lângă scrisul intens, Eminescu avea un obicei special: citea și scria cu voce tare, adesea petrecând zile și nopți întregi izolat, absorbit în lecturile sale. Acest comportament ilustrează concentrarea sa profundă asupra creației, în detrimentul grijii pentru nevoile personale.
Viața sentimentală a lui Eminescu a fost o sursă importantă de inspirație. De exemplu, poemul „Pe lângă plopii fără soț” ar fi fost dedicat Cleopatrei Leca Poenaru, fiindu-i o iubire discretă și intensă. În copilărie, Eminescu era adesea năzdrăvan, inclusiv aducând șerpi din pădure, ceea ce ajungea să îngrijoreze chiar și pe tatăl său.
Deși talentul său literar este unanim recunoscut, Eminescu a avut și aversiuni evidente, printre care ura față de matematică, pe care o considera una dintre cele mai dificile științe. În schimb, era pasionat de sporturile precum fotbalul și înotul, domenii în care excela. Momentele de cumpănă existențială l-au făcut să ia în calcul și călugăria, o intenție care însă nu s-a realizat.
Pe lângă geniul său literar, Mihai Eminescu se remarca și printr-un patriotism profund, manifestat prin celebrul său salut: „Trăiască nația!”, la care răspundea frecvent „Sus cu dânsa!”. Această formulă reflecta atașamentul său puternic față de valorile și destinul României.
Aceste detalii despre personalitatea complexă a poetului oferă o imagine nu doar literară, ci și umană a unei figuri esențiale din cultura română, subliniind contrastele dintre geniul său creator și greutățile vieții personale.
La Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău s-a încheiat a XXIV-a ediție a Concursului Interdisciplinar de Matematică și Fizică „Vrânceanu-Procopiu”. Între 5 și 7 decembrie, 77 de liceeni au participat la această competiție de tradiție, testându-și abilitățile în probleme complexe de matematică și fizică.
Concursul Național Interdisciplinar „Vrânceanu-Procopiu”, aflat la a XXIV-a ediție, se desfășoară fără finanțare din partea Ministerului Educației și Cercetării. Evenimentul, inițiat de Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău, reunește anul acesta 80 de elevi de liceu din diferite regiuni ale țării.
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a fost evaluată în Raportul Național al ANOSR privind respectarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului pentru anul universitar 2024-2025. Documentul arată că instituția respectă în mare parte cadrul legal, însă au fost identificate și unele neajunsuri importante.
Expoziția temporară „Lumea ciupercilor” aduce în atenția vizitatorilor o varietate de specii de ciuperci proaspete, colectate în această perioadă din habitate naturale. Prin acest proiect, specialiștii Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău, în colaborare cu micologi din Societatea Micologică din România, îşi propun să dezvăluie publicului fascinanta diversitate a lumii ciupercilor.
