Crăciunul nu este doar o sărbătoare creștină, ci are rădăcini adânci în tradiții romane, iudaice, grecești și celților, așa cum arată numeroase surse istorice. În România, obiceiurile de sărbătorire și semnificațiile au evoluat de-a lungul a peste 150 de ani, fiind analizate în lucrări precum cea a lui August Scriban și alte studii consacrate. DexOnline și autori români precum Narcisa Știucă sau Victor Kernbach oferă explicații detaliate atât despre etimologia Crăciunului, cât și despre modul în care această sărbătoare a fost preluată și adaptată în timp.
👉Originea sărbătorii Crăciunului în tradițiile antice
Conform DexOnline, la romani între 16 și 18 decembrie se țineau Saturnaliile, sărbători dedicate zeului Saturn, iar ziua nașterii zeilor era celebrată la sfârșitul anului. Creștinii primitivi nu au stabilit inițial sărbătoarea Crăciunului; aceasta a fost fixată pe 25 decembrie în Biserica Apusului în anul 354, iar la Răsărit în 386, decizie luată de Sfântul Ioan Gură-de-Aur. Data a fost aleasă pentru a înlocui sărbătorile păgâne dedicate zeului soarelui.
Narcisa Știucă detaliază mai multe ipoteze privind originea cuvântului „Crăciun”, propunând o legătură cu termenul latin creationem care semnifică re-crearea universului, dar și relații cu termeni autohtoni sau slavi care desemnează lemnul sau spiritele vechi. Aceasta explică de ce la noaptea de Ajun se arde un trunchi imens de lemn, o practică cu rădăcini adânci în tradițiile populare și mistice.
👉Tradiții românești din secolul al XIX-lea legate de Crăciun
Leonida S. Georgescu, născut în jurul anului 1850, a descris în anii 1920 cum se sărbătorea Crăciunul în Ploiești la mijlocul secolului al XIX-lea. El relatează că sărbătoarea începea încă din noaptea de 15 noiembrie cu o mare petrecere înainte de Postul Crăciunului. Copiii umblau cu steaua și vicleimul de la 6 decembrie, iar în ziua de Ignat, 20 decembrie, avea loc tăierea porcului, moment important pentru pregătirea bucatelor de Crăciun.
Dimineața de Crăciun era dedicată participării la slujbă, iar apoi toți consumau masa tradițională cu caltaboși, fripturi și mezeluri, stropite cu vin de calitate. Institutul de Istorie Lucian Vasile oferă numeroase detalii despre aceste obiceiuri, care reflectă în mod fidel atmosfera și ritualurile de sărbătoare în acea perioadă.
