Prețul aurului a înregistrat un nivel record atât pe plan local, cât și pe piețele internaționale, în contextul în care leul s-a depreciat față de euro, care a fost cotat de Banca Națională a României la 5,896 lei. Potrivit Băncii Naționale a României, gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, ajungând la valoarea de 643 de lei, în timp ce pe piețele europene cotația a crescut cu 1,5%.
👉 Evoluția prețului aurului și deprecierea leului
Creșterea prețului aurului la 4.578 dolari pe uncie reprezintă un fenomen remarcabil, având în vedere avansul anual de aproape 6% în 2026, după un salt de 65% în 2025, cea mai mare creștere anuală înregistrată după 1979. Această tendință este strâns legată de deprecierea leului față de euro și reflectă o stare mai largă a economiei globale, inclusiv nivelurile de încredere în monede și percepția riscurilor financiare.
În România, estimările BNR indică o depreciere a monedei naționale, ceea ce influențează direct prețul aurului exprimat în lei. De asemenea, creșterea cotației aurului pe piețele externe duplică faptul că investitorii caută un refugiu sigur într-un context de incertitudini economice și geopolitice, aceste aspecte reflectând și cererea crescută de aur la nivel global.
👉 Rolul aurului ca activ de refugiu și indicator economic
Aurul este perceput ca un simbol al stabilității și bogăției de mii de ani, iar în sistemul financiar actual, el joacă rolul unui activ sigur în perioade de criză economică, inflație ridicată sau instabilități politice. Potrivit specialiștilor, majorarea prețului aurului indică adesea o scădere a încrederii în piețele financiare și în monedele naționale, conturând astfel un tablou al riscurilor percepute.
De asemenea, aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele supuse devalorizărilor cauzate de inflație. Astfel, în momentele când puterea de cumpărare a banilor scade, cererea pentru aur ca modalitate de economisire crește, ducând la creșteri ale prețului său și la influențarea pieței financiare internaționale.
Băncile centrale mențin aurul ca o componentă strategică a rezervelor naționale, iar valoarea și nivelul acestor rezerve contribuie la stabilitatea și credibilitatea financiară a unui stat. Modificările în politicile de cumpărare sau vânzare ale aurului de către aceste instituții pot genera efecte semnificative pe piețele globale.
În plus față de funcția sa financiară, aurul are și un rol esențial în industrii precum cea electronică, medicală sau de bijuterii, unde prețul său influențează costurile produselor finale. Industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, resimte direct impactul fluctuațiilor de preț, ceea ce are efecte asupra pieței de consum.
