Ungaria continuă să mențină relații energetice strânse cu Rusia, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a reduce dependența de gazul rusesc. Prim-ministrul Viktor Orban nu doar că păstrează contractele cu Moscova, ci și semnează noi acorduri care mențin această relație, ceea ce, potrivit analizelor, reprezintă o strategie coordonată cu Kremlinul pentru a reconstrui influența Rusiei în Europa.

Conform unui raport al Institutului Robert Lansing, aproximativ 85% din gazul consumat de Ungaria provine de la Rusia. În 2022, majoritatea statelor membre ale UE au întrerupt legăturile energetice cu Moscova, dar Budapesta a continuat să-și întărească legăturile, încheind noi contracte, inclusiv pentru un miliard de metri cubi de gaz pe an, și extinzând stocurile de gaz rusesc. La forumul de la Sankt Petersburg, ministrul de externe maghiar, Peter Szijjarto, a anunțat că în 2025 Ungaria va primi între 8 și 8,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc, volume similare fiind așteptate și pentru 2026, notează digi24.ro.

Deși oficialii europeni luptă pentru a priva Rusia de influență economică, Ungaria subminează aceste eforturi. Premierul Orban afirmă clar rolul special al țării sale în relațiile cu Moscova, ceea ce adâncește dependența energetică și crește riscurile pentru gospodăriile europene, care ar putea plăti mai mult dacă Kremlinul decide să răspundă prin sancțiuni sau alte represalii.

Un exemplu de astfel de „diversificare” este parteneriatul energetic cu Kazahstanul. În 2024, compania maghiară MOL a obținut drepturi de exploatare pentru zăcământul Rozhkovskoye, estimat la 140 miliarde de metri cubi de gaze, până în 2040. Însă, relațiile din regiune sunt controlate de Rusia, iar gazul kazah pentru Europa trece prin rutele rusești, ceea ce înseamnă că Moscova păstrează controlul asupra resurselor și poate amesteca gazul kazah cu cele rusești. Astfel, ceea ce pare a fi o sursă alternativă de aprovizionare nu face altceva decât să legitimeze dominația rusească asupra pieței europene, spun experții.

Investițiile în Uzbekistan și Turkmenistan nu schimbă această situație, notează tot digi24.ro. În 2023, Ungaria a semnat memorandumuri privind colaborarea în privința exploatării gazului în Uzbekistan, dar rutele de export trec tot prin Rusia. Lipsa infrastructurii adecvate și instabilitatea politică din Asia Centrală limitează, de fapt, orice posibilitate de diversificare reală. Pentru Orban, însă, aceste gesturi sunt mai mult despre imaginea internațională și despre câștigul de influență în Bruxelles, nu despre securitatea energetică a țării.

Controlul real asupra resurselor și rutelor de tranzit rămâne în mâinile Rusiei, iar strategia lui Orban de a semna acorduri cu regimurile din Asia Centrală servește mai mult intereselor lui personale și geopolitice. Potrivit unor surse, aceste acorduri îi permit lui Orban să blocheze decizii ale Uniunii Europene și să împiedice sancțiunile împotriva Rusiei, continuând astfel să ofere Moscovei o poziție privilegiată în inima Europei.

Digi24 observează că această politică a Ungariei reflectă o strategie de influență atât în interior, cât și în exterior, ceea ce ridică semne de întrebare despre angajamentul Uniunii de a-și reduce dependența față de autocrati. Orban insistă că Ungaria are opțiuni, dar, potrivit experților, în practică, manevrele energetice ale guvernului maghiar adâncesc dependența de gaz rusesc și mențin dominația Kremlinului în regiune. Asia Centrală, în loc să reprezinte o alternativă reală, este folosită doar ca un canal secundar pentru interesele Moscovei în UE, adaugă digi24.ro.

În final, experții subliniază că aceste acorduri și parteneriate nu sunt alternative reale, ci instrumente de legitimare a influenței ruse și de menținere a controlului asupra resurselor cheie. Pentru regimul Orban, această "diplomație" a gazelor are implicații mai largi, permițând Budapestei să exercite presiuni asupra Bruxelles-ului și să împiedice aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, firește în detrimentul securității și unității europene.