Titlul: Primele semne ale armei nucleare și impactul lor asupra lumii

În urmă cu 80 de ani, o bombă atomică a fost lansată asupra orașului japonez Hiroshima, marcând începutul erei atomice, conform digi24.ro. Acest eveniment a avut consecințe devastatoare, ucigând peste 100.000 de oameni pe loc și peste 100.000 în anii următori, majoritatea fiind civili. Explozia a avut o forță echivalentă cu 16 kilotoni de TNT, contribuind la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În comparație, armele nucleare moderne sunt mult mai puternice, unele dobândind o energie de peste o mie de ori mai mare.

Cu toate acestea, primele indicații despre posibilele arme nucleare au fost date mult înainte de evenimentul din 1945. Potrivit sursei citate, un document secret britanic din 1940, cunoscut sub numele de Memorandumul Frisch-Peierls, descria pentru prima dată modul de construcție a unei bombe nucleare. Redactat de fizicienii Otto Frisch și Rudolf Peierls, soți care au fugit din Germania nazistă, acest document explica în detaliu cum se putea realiza o armă compactă cu urațiu imbogățit, ce putea fi lansată dintr-un avion. Conform informațiilor, documentul a fost păstrat strict secret, existând doar o copie.

Studiul celor doi cercetători, notează digi24.ro, avertiza asupra puterii de distrugere a unei astfel de bombe și a riscurilor pentru sănătate și mediu. Ei scriau că o astfel de explozie ar putea distruge o zonă mare, fiind expuse riscuri de contaminare radioactivă, mortală chiar și după zile sau săptămâni. Memoria despre aceste descoperiri și despre consecințele lor a fost adânc păstrată, iar cercetările ulterioare au dus la crearea armelor nucleare de astăzi.

Începând cu testarea primei bombe cu hidrogen în 1952, puterea acestor arme a crescut enorm. Potrivit lui Alexandra Bell, prezenta pentru Bulletin of the Atomic Scientists, aceste arme sunt cu adevărat devastatoare, fiind descrise ca fiind „distrugătoare de orașe”. De exemplu, focoasa Trident W76, destinată rachetelor balistice ale SUA și Marii Britanii, are o putere de șase ori mai mare decât bomba din Hiroshima. Cea mai mare bombă din arsenalul Statelor Unite, B83, poate elibera echivalentul a peste 1,2 milioane de tone de TNT, fiind capabilă să omoare rapid peste un milion de oameni dacă ar fi detonată asupra unui oraș mare.

Pe măsură ce tehnologia avansează, și armele nucleare au devenit mai sofisticate și mai numeroase. Conform unor estimări, SUA și Rusia au fiecare în jur de 4.000 de focoase nucleare, adică 90% din totalul global. China deține aproximativ 600 de focoase și continui să își modernizeze arsenalul, construind anual noi focoase și rachete intercontinentale. Potrivit altor informații, unele arme nucleare sunt destinate să lovească mai multe ținte deodată, inclusiv racheta rusă RS-28 Sarmat, cunoscută și ca „Satan 2”.

Potrivit digi24.ro, cunoscuta pentru cercetările privind reducerea riscurilor nucleare, Bell afirmă că actuala situație geopolitică este chiar mai periculoasă decât criza rachetelor din Cuba din 1963, fiind „mai periculoasă, dar într-un mod diferit”. În timp ce odinioară s-ar fi discutat dacă armele nucleare ar trebui folosite vreodată, cercetătorii de atunci și-au pus întrebări legate de utilizarea lor, având în vedere consecințele catastrofale. Peierls s-a dezis de proiectele militare după ce a fost martor la distrugerile din Japonia și a militat pentru dezarmare.

În acest context, amenințarea reprezentată de armele nucleare rămâne o problemă globală, iar conștiința publică și comunitatea internațională sunt tot mai preocupate de controalele și reducerea acestor arme. "Confluenta riscurilor recente crește pericolul pentru umanitate", conchide Bell, subliniind importanța eforturilor continue pentru reducerea acestor amenințări, în timp ce conflictele și naționalismul sporesc tensiunea internațională.