teama Ucrainei de posibilitatea excluderii din negocieri și influența lui Trump asupra Rusiei

Ucraina se teme că nu va fi inclusă în discuțiile dintre liderii american și rus din Alaska, în timp ce opțiunea ca Donald Trump să-i întărească pe liderii ruși pare tot mai reală, potrivit unei analize realizate de Politico. Conform acestora, temerea principalei țări aflate în război este ca Summitul de vineri dintre Trump și Vladimir Putin să fie folosit de fostul președinte american pentru a prezenta un acord de pace ce favorizează interesele Rusiei.

Zelenski și aliații europeni vor organizat întâlniri premergătoare summitului cu Trump, pentru a stabili limite clare, menite să împiedice Rusia să folosească această întâlnire pentru a-și continua planurile de destrămare a statului ucrainean. Potrivit lui Zelenski, intenția rusă de a înșela SUA nu va fi tolerată, afirmând: „Înțelegem intenția rușilor de a încerca să înșele America – nu vom permite acest lucru”.

Ucraina insistă că vrea garanții serioase de securitate și nu acceptă ca Trump și Putin să colaboreze pentru reintegrarea Rusiei în economia mondială, aceasta reprezentând o posibilă consolidare a poziției lui Putin pentru viitoare ofensive. Starea de spirit în Kiev este sceptică în privința rezultatelor de la Alaska. Oleksandr Merezhko, conducătorul comisiei pentru relații externe din parlament, afirmă: „Nu mă aștept la niciun progres. Putin nu și-a schimbat obiectivul de a distruge Ucraina și poate accepta doar un armistitiu care să-i apere interesele, dar care, de fapt, ne va slăbi”.

Ucraina cere ca Rusia să se retragă și să pună capăt războiului, menționând că orice decizie fără participarea Kievului este o decizie împotriva păcii. Liderul de la Kiev subliniază că „acest conflict trebuie să se încheie, iar Rusia trebuie să-l încheie”. În discursul său din 2022, Putin a declarat că principalele scopuri ale Rusiei sunt „eliberarea Donbasului de sub controlul Kievului” și „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei.

Potrivit Washington-ului, Ucraina nu ar trebui să cedeze teritorii din Donbas în schimbul retragerii trupelor ruse din sud, iar Trump sugerează chiar schimburi teritoriale. Zelenski afirmă că poziția Ucrainei este fermă: „Nu vom face nicio concesie privitoare la frontierele noastre, garantate de legea internațională și constituție”. El adaugă că nu va abandona Donbasul și că pierderea acestor zone ar slăbi apărarea față de un nou atac rusesc.

Uniunea Europeană și NATO au reținut, însă, că anumite teritorii ar putea rămâne controlate de ruși, dar recunoscute ca fiind ucrainene în acte. În opinia lui Mark Rutte, secretarul general NATO, o astfel de recunoaștere ar fi una de fapt, nu formală, ceea ce a fost vehement criticat de oficiali precum Gabrielius Landsbergis, fost ministru de externe al Lituaniei, care subliniază că aceste condiții reprezintă o „tradare”.

Ucraina insistă că nu va permite cedarea acelor teritorii, deoarece acestea sunt esențiale pentru apărarea țării. Zelenski a declarat pe Telegram: „Dacă vom părăsi Donbasul, vom deschide calea către o nouă ofensive rusească”. Distrugerile umane și materiale ale războiului sunt extrem de serioase, cu estimări între 500 miliarde și un trilion de dolari.

În plus, Ucraina cere ca Rusia să plătească pentru daune, utilizând activele confiscate din Europa, inclusiv 200 de miliarde de euro deținute în Belgia. Potrivit unor oficiali, aderarea Ucrainei la NATO și UE este unica soluție de a opri un nou atac rus, iar Zelenski consideră garantii de securitate esențiale pentru menținerea suveranității sale.

Este însă clar că poziția SUA este ambiguă, Trump excluzând aderarea Ucrainei la NATO, în timp ce Moscova cere un angajament ferm ca Ucraina să nu fie primită vreodată în această alianță. În plus, Kievul se plânge de obstacolele politicilor europene față de aderarea sa, susținând că aceste întârzieri pun în pericol viitorul țării.

Potrivit Digi24, aproape 20.000 de copii ucraineni au fost deturnați în Rusia. Până acum, doar 1.453 dintre ei au fost recuperați cu medierea unor țări precum Qatar. Rusia susține că transferă copiii în zone sigure, dar refuză să-i returneze, iar acest fapt este în atenția Curții Penale Internaționale, care a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război.

Și schimbul de prizonieri a avut unele succese, peste 2.000 de oameni fiind eliberați, însă mulți încă rămân captivi, nepermițând accesul organizațiilor internaționale de monitorizare. Rusia a suferit pierderi uriașe, iar economia sa este în dificultate. Un lucru extrem de important pentru Ucraina este menținerea sancțiunilor și prevenirea reluării negocierilor comerciale cu Rusia, pentru a împiedica o regrupare a armatei ruse.

Pentru Kiev, summitul de la Alaska are o importanță vitală: „Ucraina poate supraviețui războiului, dar nu și păcii dacă aceasta înseamnă compromisuri periculoase”, conchide analistul Timothy Ash.