O sabie medievală, descoperită în mod accidental în timpul unei operațiuni de dragare a unui râu din centrul Țărilor de Jos, a fost expusă recent într-un muzeu din Leiden. Potrivit Muzeului Național de Antichități din Leiden, arma are o vechime de peste o mie de ani, fiind datată între anii 1050 și 1150.
Update cu 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu

sabie medievala descoperită în Țările de Jos, expusă într-un muzeu din Leiden
O sabie medievală, descoperită în mod accidental în timpul unei operațiuni de dragare a unui râu din centrul Țărilor de Jos, a fost expusă recent într-un muzeu din Leiden. Potrivit Muzeului Național de Antichități din Leiden, arma are o vechime de peste o mie de ani, fiind datată între anii 1050 și 1150.
Sabia, care are o lungime de un metru, este decorată cu inserții din cupru auriu ce formează o cruce și un simbol spiritual cunoscut sub numele de „nod nesfârșit”. Aceasta a fost găsită pe 1 martie 2024, în timpul unor lucrări de întreținere la domeniul Linschoten, și a fost donată muzeului, notează digi24.ro, citând reprezentanții instituției.
Reprezentanții muzeului menționează că arma are o garda transversala lungă și un mâner în forma unei nuci. Sabia a fost realizată din fier de înaltă calitate, extras din zona Veluwe. În ciuda vârstei, obiectul este remarcabil de bine conservat, doar componentele organice, precum mânerul din lemn și eventuale învelișuri din piele, fiind afectate de timp. Fierul aproape că nu prezintă semne de coroziune, datorită solului umed și sărac în oxigen al zonei, adaugă sursa citată.
Se pare că sabia a fost depozitată intenționat în râu, fiind descoperită fără o teacă în apropiere. Muzeul explică faptul că săbiile medievale erau obiecte foarte personale: fie erau îngropate alături de proprietar, fie așezate în rit în apă ca parte a unui ritual. Astfel de arme rămân bine conservate în timp, subliniază reprezentanții instituției.
Potrivit CNN, în perioada în care a fost forjată sabia, zona se afla sub conducerea episcopului de Utrecht, deși regiunea se confrunta frecvent cu conflicte între orașele Holland și Flandra, care deveneau tot mai puternice. Muzeul adaugă că această perioadă a marcat o schimbare în tacticile și armamentul militar, cu loviturile verticale de pe cai fiind înlocuite treptat de loviturile de împungere orizontale între platoanele de armură. Sabia, manevrabilă cu o singură mână, reflectă această perioadă de tranziție, fiind potrivită pentru stilurile de luptă ale vremii.