Când preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit la Helsinki în 2018, cei doi au alarmat aliaţii SUA cu o întâlnire prietenoasă în care Trump i-a luat partea liderului rus în faţa propriilor agenţii de informaţii cu privire la interferenţa Moscovei în alegerile americane. Timpul zboară şi şeful Casei Albe se duce vineri în Alaska cu o stare de spirit diferită, cel puţin afişată la nivel public: a ajuns la capătul răbdării faţă de refuzul liderului de la Kremlin de a negocia sfârşitul războiului din Ucraina şi este furios din cauza atacurilor cu rachete asupra oraşelor ucrainene, comentează Reuters. Lumea aşteaptă să vadă dacă la Anchorage va apărea versiunea mai dură a lui Trump sau va fi fostul magnat imobiliar care a încercat în trecut să intre în graţiile fostului agent KGB. Răspunsul ar putea avea implicaţii profunde pentru liderii europeni îngrijoraţi că Rusia, dacă i se va permite să acapareze părţi din Ucraina, va fi mai agresivă faţă de aliaţii NATO din apropierea graniţelor sale, precum Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia. Este şi mai important pentru Ucraina, care a pierdut teren în faţa forţelor ruse după trei ani şi jumătate de lupte grele, scrie News.ro. În ciuda tonului său mai dur faţă de Putin în ultimele luni, Trump are o istorie mai lungă de încercări de a-l potoli pe liderul rus. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, Trump a refuzat să-l critice direct pe Putin. Preşedintele rus, la rândul său, respins de mai mulţi omologi, l-a lăudat pe Trump pentru eforturile sale de îmbunătăţire a relaţiilor ruso-americane. Observatorii Kremlinului aşteaptă să vadă dacă Trump va fi din nou fermecat de Putin şi influenţat de argumentul acestuia că Rusia are dreptul să domine Ucraina. „Este rezonabil să ne temem că Trump va fi păcălit de Putin şi va încheia un acord dezastruos în detrimentul Ucrainei”, a declarat Dan Fried, diplomat al mai multor preşedinţi americani, care lucrează în prezent la Atlantic Council. Dar este posibil şi un alt scenariu, a adăugat Fried. „Există o posibilitate rezonabilă ca administraţia să realizeze că Putin încă se joacă cu ei”, a spus Fried. Administraţia Trump a încercat să mai tempereze aşteptările, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, declarând marţi reporterilor că întâlnirea va fi „un exerciţiu de ascultare”. Trump le-a spus miercuri jurnaliştilor că ar putea media o a doua întâlnire care să îl includă atât pe Putin, cât şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dacă întâlnirea din Alaska va decurge bine. Rusia nu a dat niciun semn că ar fi dispusă să facă concesii, în contextul îngrijorărilor Ucrainei că Trump ar putea încheia un acord fără consultarea Kievului. Zelenski spune că ar dori să vadă mai întâi un armistiţiu, urmat de garanţii de securitate. Când Trump a preluat din nou funcţia de la Casa Albă, în ianuarie, preşedintele republican a încercat să reînvie cordialitatea cu liderul rus din primul său mandat, exprimându-şi simpatia pentru poziţia izolată a lui Putin în lume şi promiţând să pună capăt războiului din Ucraina în 24 de ore. Pe măsură ce administraţia a redus presiunea asupra Rusiei, unii consilieri ai lui Trump au repetat argumentele Rusiei, spre consternarea susţinătorilor Ucrainei. În martie, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a sugerat într-un interviu podcast cu comentatorul conservator Tucker Carlson că Rusia are dreptul să captureze patru regiuni din Ucraina continentală – Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson, deoarece „vorbesc limba rusă”. Iar într-o întâlnire dramatică la Casa Albă, în februarie, Trump şi vicepreşedintele JD Vance l-au certat pe Zelenski pentru modul în care a gestionat războiul, spre bucuria extremiştilor din Rusia. În ciuda tuturor măsurilor de conciliere, liderul rus a refuzat să se alăture eforturilor lui Trump de a conduce cele două părţi către un acord de pace. Putin a discutat regulat cu Trump, dar a continuat raidurile aeriene mortale împotriva Ucrainei. Vărsarea de sânge continuă l-a determinat pe Trump să adopte o poziţie mai dură în iulie şi să se plângă că Putin trage de timp. Trump a acceptat să trimită noi arme Ucrainei – care vor fi plătite de Europa – şi a ameninţat cu noi sancţiuni financiare împotriva Moscovei. Săptămâna trecută, Trump a impus o taxă suplimentară de 25% asupra importurilor indiene de petrol din Rusia – o presiune indirectă asupra Moscovei –, dar s-a abţinut să-şi pună în aplicare ameninţările de a impune sancţiuni mai severe. Miercuri, el a ameninţat cu „consecinţe grave” dacă Rusia nu va încheia un acord. „Deşi tonul Casei Albe s-a schimbat, acesta nu a fost urmat de o extindere a sancţiunilor americane – termenele limită ale lui Trump pentru sancţiuni suplimentare sunt amânate pe rând – sau de noi angajamente financiare din partea Washingtonului pentru consolidarea securităţii Ucrainei”, a declarat Nicholas Fenton, din cadrul Programului Europa, Rusia şi Eurasia al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale. Luni, Trump a declarat că ar urma să ştie în două minute dacă Putin este dispus să facă concesii. „S-ar putea să spun: mult noroc! Continuaţi să luptaţi. Sau s-ar putea să spun: putem ajunge la un acord”, a afirmat el. Pentru Trump, care este atras de spectacolul unui summit de mare anvergură, urmărit de întreaga lume, atracţia încheierii unui acord este puternică. El s-a angajat într-o campanie deschisă pentru obţinerea Premiului Nobel pentru Pace în acest an, subliniind ceea ce el consideră a fi victoriile sale diplomatice, şi a neliniştit aliaţii SUA cu dorinţa sa de a încheia un acord de pace în Ucraina, care, în opinia lor, l-ar putea încuraja Putin. În ultimele zile, liderii ucraineni şi europeni au protestat în legătură cu afirmaţia lui Trump că Rusia şi Ucraina vor trebui să facă schimburi de teritorii pentru a ajunge la un acord de pace. În timp ce Rusia ocupă Crimeea şi vaste zone din estul Ucrainei, ucrainenii nu mai deţin niciun teritoriu rus, ceea ce ridică întrebarea: ce anume ar putea fi schimbat? Trump insistă că, având în vedere relaţia sa personală cu Putin, el este singurul care poate pune capăt războiului. John Bolton, care a fost unul dintre consilierii de securitate naţională ai lui Trump în primul său mandat şi este acum un critic acerb, a declarat că este îngrijorat de faptul că Putin „începe să-şi exercite magia” asupra lui Trump. „Relaţiile personale au evident un rol în afacerile externe, la fel ca în orice alt domeniu. Dar când eşti unul dintre cei mai duri oameni din lume, precum Vladimir Putin, nu este vorba de emoţii, ci de un calcul rece. Trump nu înţelege acest lucru”, a declarat Bolton. Într-o postare pe reţelele sociale, miercuri, Trump s-a plâns că „mass-media foarte nedreaptă lucrează la întâlnirea sa cu Putin”, citând declaraţii ale unor „rataţi concediaţi” precum Bolton. Citește și: VIDEO Summitul din Alaska: întâlnire între Trump și Putin cu mize majore pentru Ucraina, Europa, dar și pentru cei doi lideri. Ce e de știut