Australia a recunoscut oficial statul palestinian in cadrul Adunarii Generale a ONU, alaturandu-se astfel Regatului Unit, Canadei si Frantei, anunta digi24.ro. Aceasta decizie are o valoare simbolica, semnaland un consens tot mai mare global privind dreptul palestinienilor de a avea propriul stat. Cu toate acestea, specialistii noteaza ca, pe termen scurt, recunoasterea nu va schimba situatia din Gaza, iar formarea unui stat palestinian real, din Cisiordania, Fasia Gaza si Ierusalimul de Est, ramane extrem de dificila.
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu

Australia a recunoscut oficial statul palestinian in cadrul Adunarii Generale a ONU, alaturandu-se astfel Regatului Unit, Canadei si Frantei, anunta digi24.ro. Aceasta decizie are o valoare simbolica, semnaland un consens tot mai mare global privind dreptul palestinienilor de a avea propriul stat. Cu toate acestea, specialistii noteaza ca, pe termen scurt, recunoasterea nu va schimba situatia din Gaza, iar formarea unui stat palestinian real, din Cisiordania, Fasia Gaza si Ierusalimul de Est, ramane extrem de dificila.
Potrivit expertului Martin Kear, de la Universitatea din Sydney, principalele obstacole sunt ocupatia israeliana si controlul asupra teritoriilor. Conform digi24.ro, una dintre problemele majore este legislatia privind asezarile israeliene din Cisiordania si Ierusalimul de Est, considerate ilegale de Curtea Internationala de Justitie. De la 1967, Israelul a construit peste 500.000 de colonii in Cisiordania si 233.000 in Ierusalimul de Est, intentia fiind sa impiedice dizolvarea oraselor si sa faca imposibila crearea unui stat palestinian. Palestinienii insista ca Ierusalimul de Est trebuie sa fie capitala viitorului stat, iar recent guvernul israelian a anuntat planuri de a construi alte 22 de colonii in aceste zone, ceea ce a starnit reactie negativa din partea comunitatii internationale.
Conform sursei citate, Israelul a extins granitele Ierusalimului de Est de la sapte kilometri patrati inainte de 1967 la aproape 70 de kilometri patrati, folosind construirea de asezari si zidul de separare, intins pe 700 km, pentru a impiedica liberul acces si controlul asupra teritoriului palestinian. Ghetoizarea deliberata si multiplele puncte de control limiteaza foarte mult libertaea de miscare a palestinienilor, iar structura geografica a ocupatiei, segmentata in zonele A, B si C, creaza obstacole in calea unor planuri de formare a unui stat unificat.
Pentru recunoasterea unui stat palestinian, majoritatea liderilor occidentali impun conditia ca Hamas sa nu aiba niciun rol in guvernare, ceea ce exclude, in opinia analistilor, posibilitatea de formare a unui guvern legitim. Conform digi24.ro, lacunele si conflictele interne, precum sprijinul majoritar pentru Hamas in Gaza si Cisiordania, precum si opoziția față de Mahmoud Abbas, liderul Autoritatii Palestiniene, fac ca orice guvern controlat de palestinieni sa fie dificil de acceptat de comunitatea internationala.
Expertul mai mentioneaza ca deciziile occidentale de a sustine un guvern "reformat" risca sa fie percepute ca o imposibilitate, si chiar ca o interventie externa in interiorul palestinian, la fel ca in cazul Irakului sau Afganistanului. Conflictul politic si lipsa de unitate intre palestinieni, impreuna cu antagonismul Israelului, contrazic idealul unui stat suveran.
Politicienii de la Londra, Paris, Ottawa sau Canberra se afla in fata unei intrebari importante: cat de mult sunt dispusi sa investeasca in eforturi politice si financiare pentru a sustine crearea unui stat palestinian? Potrivit digi24.ro, in trecut, liderii occidentali au preferat doar declaratii ferme, fara actiuni concrete, mai ales cand Israelul refuza sa-si demonteze coloniile si zidul de separare.
Concluzia lui Martin Kear subliniaza ca recunoasterea palestiniană ramane o decizie simbolica, iar pentru ca ea sa devina realitate, va fi nevoie de timp, resurse si presiuni politice majore. Raspunsul la intrebarea despre dorinta reala a liderilor occidentali de a sustine un stat palestinian si capacitatea lor de a impune respectarea unei solutii pașnice si juste ramane incert, mai noteaza sursa citata.