Criticul literar Bogdan Crețu dezvăluie că nu știe să răspundă la o întrebare din Bacalaureat pe baza unui text scris de el

Examenul național de Bacalaureat din sesiunea iulie 2024 a adus în discuție o situație inedită și amuzantă, care l-a avut în centru pe criticul literar Bogdan Crețu. În cadrul examenului, elevilor li s-a cerut să răspundă la întrebări pe baza unui fragment din lucrarea sa "De ce nu ne mai înțelegem între noi, deși pretindem că vorbim aceeași limbă," publicată în revista "Timpul" în ediția iunie-iulie 2023.

Textul scris de Bogdan Crețu abordează tema schimbărilor în limba română, subliniind influența tot mai mare a limbii engleze. Criticul observă cum tinerii de azi folosesc din ce în ce mai multe anglicisme, uneori nejustificat, și exprimă o anumită îngrijorare cu privire la pierderea clarității și purității limbii.

Printre întrebările adresate elevilor se număra și următoarea: "Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?". Aceasta s-a dovedit a fi o provocare neașteptată chiar și pentru autorul textului. Bogdan Crețu a reacționat pe pagina sa de socializare, afirmând ironic că nu știe să răspundă corect la această întrebare:

"Nu știu să răspund la această întrebare... probabil aș deduce tot felul de chestii nasoale," a scris criticul, stârnind amuzamentul urmăritorilor săi.

Reacția Publicului

Reacția lui Bogdan Crețu a generat numeroase comentarii și a amuzat mulți cititori. Unii au văzut în această situație o critică subtilă la adresa structurii întrebărilor din examenele de Bacalaureat, evidențiind complexitatea și, uneori, ambiguitatea acestora. Alții au apreciat umorul autoironic al criticului și modul în care acesta abordează propriile scrieri și interpretările lor.

Opinie Personală

Referitor la întrebarea privind pătrunderea în limba română contemporană a cuvintelor din limba engleză, este clar că fenomenul globalizării și expunerea intensă la cultura occidentală, prin intermediul internetului și al mass-mediei, au facilitat adoptarea rapidă a unor termeni englezești. Această tendință este evidentă în special în rândul tinerilor, care preiau aceste cuvinte pentru a-și exprima mai ușor ideile sau pentru a fi percepuți ca fiind la modă.

Totuși, așa cum subliniază și Bogdan Crețu, această evoluție naturală a limbii, care se adaptează și integrează influențele externe, poate duce și la pierderea unor nuanțe esențiale și a specificității lingvistice.

În concluzie, cazul lui Bogdan Crețu aduce în lumină o reflecție asupra modului în care este structurat examenul de Bacalaureat și asupra dinamicii limbii române în fața influențelor externe, topicuri relevante nu doar pentru elevi și profesori, ci și pentru toți iubitorii de limbă și literatură română.