Berzunti, istorie şi patrimoniu
Berzunti, o aşezare situată la intersecția Carpaților Orientali cu Subcarpații Moldovei, face parte din zona trotuseană. Denumirea Berzunti ar deriva dintr-un hidronim slav, „Berzunt”, care înseamnă „repede, iute”. Iorgu Iordan explică această etimologie, asociind-o cu termenul „Rapedea”, un sinonim pentru râuri rapide.
În documentele din epoca lui Ștefan cel Mare, numele satului și râului apar sub forma „Berzint”. Un document din secolul al XIV-lea menționează pentru prima dată aceste locuri, fiind redactat de Alexandru cel Bun la 29 iunie 1400.
Beneficii geografice și istorice
Localitatea beneficiază de avantajele geografice ale contactului dintre munți și dealuri, la o înălțime de 150-250 m, care a permis conturarea unui aliniament de localități: Vânători-Neamț, Agapia, Bălțătești, Almaș, Piatra Neamț, Tazlău, Moinești, Berzunti și Oituz.
Importanța localității în istoria monahală
Majoritatea mănăstirilor moldovenești au fost construite la linia de contact dintre regiunile de munte și deal, cunoscute în documentele vechi ca „mănăstirile de sub munte”. În această categorie se înscrie și mănăstirea de la Berzunti, menționată alături de alte mănăstiri celebre precum Slatina, Râșca, Neamț și Secu.
Ctitoria mănăstirii Berzunti
La 20 aprilie 1570, Bogdan IV Lăpușneanu, domnitor al Moldovei, a întărit statutul mănăstirii Berzunti, ridicată cu ajutorul mamei sale, Ruxandra. Grigore Ureche descrie rolul activ al Ruxandrei în construirea acesteia: „[...] o famee destoinică, înteleaptă, cu dumnezeire, milostivă şi la toate bunătățile plecată".
Bogdan IV a fost mai puțin implicat în viața bisericească, dar a întărit diverse proprietăți ale mănăstirii. Actele de danie confirmă numeroase terenuri și sate oferite mănăstirii, inclusiv satul Bogdana de lângă Onești.
Mănăstirea Bogdana și Mănăstirea Berzunti
Există două mănăstiri cu numele BOGDANA în Moldova: Mănăstirea Bogdana din Rădăuți și Mănăstirea Bogdana din comuna Ștefan cel Mare, Bacău. Mănăstirea de la Berzunti a primit numele Bogdana într-un document emis de Bogdan IV Lăpușneanu, includând și danii substanțiale.
Secularizarea averilor și impactul asupra Mănăstirii Berzunti
Ștefan, mare logofăt din Rădeni, a luat cu forța satul Bogdana de la călugări în timpul domniei lui Ștefan Răzvan, dar Ieremia Movilă a redat proprietatea mănăstirii la 12 ianuarie 1601.
În secolele XVI-XIX, mănăstirea din Berzunti a trecut prin numeroase schimburi și litigii pentru a-și menține proprietățile, culminând cu secularizarea averilor mănăstirești din 1863. De atunci, mănăstirea a fost transformată în biserică de mir.
Construcții noi la Mănăstirea Berzunti
Secolul al XVIII-lea a adus construcția unei noi biserici datorită lui Constantin Varnav și soției sale Safta, ori posibil lui Iordache Cantacuzino. În 1774, biserica era reconstruită din piatră și cărămidă, planul inițial păstrându-se până azi.
Mănăstirea Berzunti, „Adormirea Maicii Domnului”, merită recunoscută pentru patrimoniul său cultural și religios, inclusiv cele două clopote vechi cu inscripții în polonă și slavonă. Aceasta reprezintă o veritabilă comoară a județului Bacău.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
