Familia unei paciente care s-a operat la Spitalul Județean Bacău aduce acuzații de malpraxis personalului care a operat-o și îngrijit-o. Conducerea SJU a deschis o anchetă preliminară și susține ori că nu are competențe, ori că nu se confirmă lanțul de evenimente nefericite care a dus la decesul pacientei. Cătălin Marian Plăcintă, din comuna Sărata, s-a adresat presei, după ce a sesizat mai întâi instituțiile statului. În calitate de fiu, el și-a exprimat „profundul dezacord și indignarea față de modul necorespunzător” în care mama sa, Gabriela Plăcintă Gabriela, a fost tratată și îngrijită în Spitalul Județean de Urgență Bacău. Femeia a fost internată pe 1 februarie 2024 în secția de chirurgie, fiind operată a doua zi pentru repunerea în circuit a tranzitului intestinal. „Cu toate acestea, în data de 7 februarie 2024, s-a constatat că operația nu a fost efectuată corect, ceea ce a cauzat dureri intense în perioada postoperatorie pentru mama mea. Situația s-a complicat și mai mult în zilele următoare. Mama a dezvoltat o secreție la nivelul plămânilor din cauza lipsei de mobilitate provocată de imobilizarea prelungită în pat”, relatează fiul pacientei. Familia a achiziționat soluții injectabile de Fluimucil pentru a gestiona această problemă, însă asistenta de serviciu, P.R, ar fi refuzat „în mod repetat” administrarea tratamentului. „Într-o încercare disperată de a obține îngrijirea necesară, familia a cerut transferul mamei într-un alt spital, însă solicitarea a fost respinsă categoric de către șeful de secție, domnul dr. Cotoman Laurențiu. În plus, mama a suferit de o infecție postoperatorie netratată corespunzător, care a necesitat o nouă intervenție chirurgicală pe data de 16 februarie 2024”, potrivit lui Cătălin Marian Plăcintă. Ulterior, potrivit fiului pacientei, s-ar fi constatat că operația inițială nu a fost efectuată corect, lăsând organele interne expuse. Ca urmare, femeia a fost transferată la secția de ATI în stare gravă, iar starea sa de sănătate s-a deteriorat rapid. În ciuda eforturilor familiei de a asigura medicamentele necesare, starea pacientei a continuat să se deterioreze, deoarece spitalul nu dispunea de aceste medicamente, afirmă reclamantul. În data de 4 martie 2024, fiul a primit șocanta veste că mama sa a suferit un AVC hemoragic. „Situația era critică, iar mama se afla în comă. Până în acest moment, familia nu a primit informații precise despre momentul și circumstanțele producerii AVC-ului, ceea ce a îngreunat luarea unor decizii urgente și adecvate pentru tratamentul mamei”, afirmă fiul pacientei. Cătălin Marian Plăcintă concluzionează că, după internarea mamei sale la secția de chirurgie, tratamentul și îngrijirea au fost caracterizate de „multiple deficiențe și neglijențe, care au avut consecințe grave asupra stării sale de sănătate”. În urma reclamației familiei pacientei, conducerea Spitalului Județean de Urgență Bacău a dispus Comisiei de disciplină o anchetă preliminară, în urma căreia a reieșit ori că nu se confirmă reclamațiile, ori că sunt de competența altor instituții. Într-un răspuns oficial adresat fiului pacientei, spitalul afirmă că nu se poate pronunța asupra corectitudinii intervenției chirurgicale, iar secrețiile din plămâni nu ar fi fost cauzate de imobilizarea la pat, ci de necesitatea eliminării secrețiilor rezultate din intubare. De asemenea, comisia a dat crezare foii de observație, în care apare scris că asistenta reclamată ar fi administrat de fapt tratamentul și nu este consemnată solicitarea familiei de mutare la alt spital. „Referitor la cele sesizate cu privire la netratarea complicațiilor postoperatorii, vă aducem la cunoștință faptul că din cuprinsul Foii de Observație clinică generală a pacientei Placintă Gabriela rezultă că aceasta a primit tratament postoperator corespunzator pentru diagnosticele care le prezenta. În ceea ce privește cele sesizate cu privire la problemele grave apărute ulterior intervenției chirurgicale (apariția unui AVC ischemic și hemoragic), comisia de disciplină a precizat că nu poate analiza/aprecia dacă există legatură de cauzalitate între intervenția chirurgicală și AVC -ul survenit ulterior, urmând ca asupra acestui chestiuni să se pronunțe o persoană/organism de specialitate”, se mai susține în răspunsul SJU.