Noul președinte polonez, Karol Nawrocki, își propune să se întâlnească cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-o serie de discuții, însă menține rezerve în privința aderării Ucrainei la NATO și UE, relatează digi24.ro. Într-un interviu pentru Polsat News, Nawrocki declară că: „Cu siguranță mă voi întâlni cu președintele Zelenski în cadrul unei serii de întâlniri. În calitate de președinte, voi vizita toți vecinii noștri... Va trebui să discut cu președintele Zelenski."

El subliniază că Polonia și Ucraina au multe interese comune, dar și probleme nerezolvate, precum cele legate de situația din Volinia și chestiuni agricole. Nawrocki face referire și la problema aderării Ucrainei la NATO, spunând că „astăzi nu există o posibilitate” din cauza războiului, care ar putea escalada și implică întreaga Alianță.

Potrivit unor relatări din surse precum Ukrinform, Nawrocki adaugă că el este împotriva aderării necondiționate a Ucrainei la UE, fiind de părere că această colaborare trebuie să se bazeze pe principii de parteneriat. În același timp, el consideră că viitorul Ucrainei în structurile occidentale este în interesul Poloniei.

În mesajele sale de mulțumire adresate președintelui Zelenski, Nawrocki a menționat de două ori „soluționarea problemelor istorice restante”, cu ocazia alegerilor prezidențiale din Polonia. Zelenski, potrivit diplomatului polonez, a fost printre primii lideri care l-au felicitat pentru victoria sa și a exprimat speranța pentru o „cooperare fructuoasă”, deși Nawrocki a exprimat critici față de planurile Kievului de aderare la UE și NATO.

Relatări conform Poliico arată că relațiile dintre Polonia și Ucraina sunt complicate de trecutul dureros. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Armata Insurectională Ucraineană (UPA) a comis masacre care au ucis zeci de mii de polonezi în regiunea Volinia, în încercarea de a-și împlini revendicările teritoriale. De asemenea, mulți ucraineni au fost omorâți ca răzbunare. Unii istorici ucraineni susțin că Polonia poartă parte din vină pentru aceste atrocități, din cauza reprimării aspirațiilor naționale ucrainene înainte de război.

În Polonia, aceste evenimente sunt cunoscute sub numele de Masacrul din Volinia și reprezintă o rană adâncă. În 2016, parlamentul polonez a recunoscut masacrul ca fiind un „genocid al poporului polonez” comis de naționaliști ucraineni în perioada 1943-1945. Pe de altă parte, în Ucraina, eforturile de a crea un stat independent în timpul războiului sunt considerate acte eroice și parte a motivației pentru soldații de azi în lupta contra invadatorilor ruși.

Potrivit unor declarații citate de Poliico, ministrul de externe ucrainean, Andrii Sibiha, a spus că Ucraina este pregătită să discute despre moștenirea conflictelor istorice cu Polonia. „Am discutat pași tehnici specifici, nu politici, pentru a rezolva problema exhumării, care a afectat dialogul nostru pentru mult timp. Nu trebuie să existe obstacole politice,” a declarat Sibiha, adăugând că trecutul „nu poate să pună în pericol viitorul familiei euro-atlantice.”

Deși Ucraina cere iertare pentru masacrele din trecut, Polonia continuă să considere evenimentele din Volinia ca pe o formă de epurare etnică brutală. În 2016, Parlamentul polonez a adoptat o lege care oficial recunoaște aceste masacre drept genocid. În Ucraina, totuși, aceste evenimente sunt mai puțin condamnate, fiind privite ca o parte a luptei pentru independență. În acest context tensionat, relațiile dintre cele două țări rămân marcate de trecut, notează Politico.